România a fost cerută în Schengen chiar de la Viena, după o analiză amănunțită în care se arată că „veto”-ul ar fi contraproductiv chiar pentru Austria.
România a fost cerută în Schengen chiar de la Viena, după o analiză amănunțită în care se arată că „veto”-ul ar fi contraproductiv chiar pentru Austria.
Respingerea de către Austria a extinderii Schengen este contraproductivă din punct de vedere economic, dăunătoare din punct de vedere al politicii energetice – și nu mai poate fi argumentată cu numărul de cereri de azil.
În decembrie 2022, Austria s-a opus prin veto aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, o decizie care a rămas valabilă până în prezent. Această decizie este argumentată în principal pe baza problemelor sistemice din spațiul Schengen. „Un sistem stricat nu poate fi extins”, a explicat ministrul Afacerilor Europene, Karoline Edtstadler.
Ministrul de externe, Alexander Schallenberg, a vorbit despre un „strigăt de ajutor” în fața a 100.000 de solicitanți de azil în 2022, dintre care, majoritatea, ar urma să ajungă în Austria pe alte rute.
Veto-urile sunt neobișnuite în politica UE. În ultimii ani, guvernele iliberale, cum ar fi cele din Ungaria și Polonia, s-au remarcat în mod deosebit prin acest lucru. Funcționarea procesului decizional al UE depinde în mare măsură de aderarea statelor membre la un consens emergent, chiar dacă preocupările lor nu au fost pe deplin risipite.
Ce daune majore au produs, pe newsweek.ro.