Liviu Dragnea, din nou în fața judecătorilor ÎCCJ

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție vor continua dezbaterile în dosarul „Referendumul”, în care Dragnea a fost condamnat, în primă instanță, la un an de închisoare cu suspendare, informează stiripesurse.ro.

Ultimul termen al dosarului a fost în luna decembrie a anului precent, iar instanța ar fi trebuit să audieze mai mulți inculpați din dosar. Cu toate acestea, procesul a fost amânat din cauză că un judecător din completul de cinci magistrați a lipsit.

Dragnea a fost condamnat în octombrie 2013 de un complet de trei judecători ÎCCJ în dosarul „Referendumul” pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau a autorității  de către o persoană care se află într-o funcție de conducere într-un partid pentru a obșine pentru sine sau pentru o altă persoană foloase necuvenite.

Eveniment - 13 nov, 18:37

Surse: Fiica lui Ioan Crișan și cei doi presupuși complici au fost arestați preventiv, în dosarul uciderii omului de afaceri din Arad. Din completul de la Înalta Curte a făcut parte și Lia Savonea

Potrivit anchetelor DNA, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii de foloase nepatrimoniale pe natură electorală, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute alte condiții decât cele legale, pentru alianța politică din care făcea parte, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012.

„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale”, arăta DNA.

Printre precizările DNA se mai specifica și că acesta a coordonat un sistem informatic complex de transmitere de mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie, primari și activiști de partid.