Recensământ 2011: Ce faci dacă NU ai declarat CNP-ul şi ce se întâmplă cu datele oferite

Declararea Codului Numeric Personal (CNP) la recensământul populaţiei este obligatorie. Institutul Naţional de Statistică (INS) a reluat această precizare, ca urmare a informaţiilor răspândite în ultimele zile în presă, conform cărora acest lucru ar fi fost opţional. INS mai precizează că cei care refuză să declare CNP-ul riscă amenzi de până la 4.500 de lei. În primele 5 zile de la demararea acestui proces, s-au înregistrat peste 45% din datele necesare. Se ridică, astfel, întrebarea, ce se întâmplă cu cei care au fost vizitaţi de un recenzor şi au refuzat să declare CNP-ul? Vor fi sau nu amendaţi? Contactaţi de B1.ro, reprezentanţii INS au oferit câteva lămuriri importante în această privinţă şi nu numai.

Pe 22 octombrie, la două zile după demararea recensământului, în presă a fost preluată o declaraţie făcută de purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu: „Nimeni nu este obligat să-şi spună Codul Numeric Personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi în absenţa acestui CNP, iar cei care refuză să-l divulge recenzorului nu riscă absolut nicio sancţiune”.

Informaţia a fost răspândită rapid prin mai multe canale media, astfel că mulţi oameni au ales să nu ofere această informaţie, cu atât mai mult cu cât nu se preciza la ce va fi folosită aceasta. În multe cazuri, nici recenzorii nu au fost în măsură să ofere aceste lămuriri.

Eveniment - 09 ian, 13:58

Care sunt cele mai scumpe orașe din România. Prețurile locuințelor sunt foarte ridicate

Ce se întâmplă dacă nu ai declarat CNP-ul

Reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică au declarat, pentru B1.ro, că cei care au refuzat să declare CNP-ul din cauza zvonurilor răspândite în presă nu vor fi sancţionaţi imediat. Aceştia vor avea ocazia să pună la dispoziţie aceste date în cadrul unei noi vizite care va fi efectuată de recenzori.

„Va mai exista cel puţin un contact, astfel încât eventuala lipsă a unor date să fie din cauza procesului şi nu a refuzului de a furniza informaţii”, au precizat reprezentanţii biroului de presă al INS.

În ultimele două zile ale procesului de recenzare, mai precis pe 30 şi 31 octombrie, persoanele desemnate pentru colectarea datelor vor mai efectua o ultimă vizită la domiciliile de unde nu au putut strânge informaţiile la prima vizită.

„Oricum, de principiu, se mai trece o dată pentru colectarea datelor, chiar dacă nu apărea această problemă cu CNP-ul, pentru a se asigura că datele sunt complete şi corecte”, au precizat reprezentanţii INS.

Vezi AICI ce spune preşedintele INS, Vergiliu Voineagu, despre nedeclararea CNP-ului

În ciuda precizărilor făcute de INS prin comunicate de presă, chiar marţi seară, în timp ce reprezentanţii Institutului susţineau obligativitatea declarării CNP-ului, o parte din recenzorii aflaţi pe teren în Bucureşti spuneau că nu e nevoie de CNP. Aceste situaţii au fost sesizate în mai multe zone din Capitală, printre care Muncii sau Iancului.

„Obiectivul nu este aplicarea de sancţiuni”

În cazurile în care recenzorii au lăsat date de contact, persoanele care nu au declarat CNP-ul pot lua legătura cu aceştia în vederea completării informaţiilor necesare.

Potrivit oficialilor INS, obiectivul principal al recensământului este obţinerea de informaţii şi recenzarea tuturor persoanelor „şi nu aplicarea de sancţiuni”.

„Persoanele nu trebuie să se teamă că vor fi sancţionate dacă nu vor fi găsite acasă. Recenzorii trebuie să facă mai multe vizite la fiecare adresă în vederea contactării tuturor persoanelor, iar persoanele sunt sfătuite să aibă bunăvoinţa de a găsi o modalitate prin care să permită recenzarea lor.”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

„Sancţiunile sunt măsuri de ultimă instanţă, în cazul în care se constată un refuz categoric, exprimat în mai multe ocazii, ca o dovadă clară de rea-voinţă din partea unor persoane. Recenzorii nu aplică sancţiuni. Persoanele care au dreptul de a aplica sancţiuni sunt cele numite prin ordin de către prefecţi sau primari.”, mai precizează INS.

Ce faci dacă nu ai fost găsit acasă

Persoanele care nu au fost găsite la domiciliu în perioada în care este programat recensământul sunt sfătuite să meargă la sediul primăriei de care aparţin, la Comisia locală de recensământ. Programul acesteia este zilnic, de la 08:00 la 20:00.

Pentru mai multe onformaţii legate de recensământ, puteţi suna la numerele 1741 (Vodafone, Orange sau Cosmote) sau 021-9201 (Romtelecom). Tarifele sunt cele normale pentru convorbirile în reţeaua fiecărui operator, în funcţie de planul tarifar al abonatului.

Aceste sfaturi se aplică şi în cazul celor care nu au declarat CNP-ul şi nu au fost de găsit la vizitele ulterioare.

Ce se întâmplă cu datele oferite

Reprezentanţii INS au ţinut să sublinieze pentru B1.ro că datele colectate vor fi utilizate strict pentru construirea statisticilor referitoare la structura populaţiei.

„Este exclus să se folosească la altceva”, au precizat oficialii INS.

Într-un comunicat de presă, se precizează că informaţiile colectate vor fi anonimizate şi distruse după finalizarea prelucrării. 

„Numele şi prenumele persoanelor NU sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor. Amenzile pe care le riscă recenzorii dacă încalcă această confidenţialitate sunt între 2000 – 5000 lei, cu posibilitatea agravantă în cazul în care nerespectarea confidenţialităţii are aspecte penale.”

„Mai mult, în procesul de prelucrare informaţiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic naţional (în interiorul reţelei VPN criptat). În baza de date ORACLE pe serverul INS nu există niciun fel de corespondenţă CNP – Nume şi prenume. La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale.”

„Totodată, conform art. 5 din H.G. 922/2011, „declaraţiile populaţiei înregistrate la recensământ NU pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice şi nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligaţii”. Aşadar, informaţiile furnizate de populaţie vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite, în nicio situaţie, de alte instituţii (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetăţeniei etc.)”, se mai arată în comunicatul INS.

Ce răspunsuri nu sunt obligatorii

Majoritatea întrebărilor din formularele de recensământ necesită răspunsuri în mod obligatoriu, refuzul ostentativ, explicit şi repetat atrăgând după sine sancţionarea cu amenzi de până la 5.000 de lei. 

Există, însă, şi unele întrebări la care se poate refuza răspunsul, fără a se riscă aplicarea unei sancţiuni. Este vorba despre cele referitoare la etnie, apartenenţă religioasă, limba maternă, precum şi cele legate de dizabilităţi. 

Chiar şi în aceste cazuri, însă, reprezentanţii INS recomandă populaţiei să ofere datele respective.

Recensamântul populaţiei şi al locuinţelor se desfăşoară în perioada 20 – 31 octombrie 2011. Este cel mai complex proces de acest gen realizat în România după 1989 şi primul după intrarea în Uniunea Europeană. Primele date vor fi făcute publice până la sfârşitul lunii ianuarie 2012, iar întregul proces se va finaliza în 2014.

Vezi AICI cum arată formularul pentru Persoane

Vezi AICI cum arată formularul pentru Gospodărie

Vezi AICI cum arată formularul pentru Locuinţă şi Clădire

Vezi AICI cum arată formularul pentru Spaţiul colectiv de locuit

Vezi AICI cum arată formularul pentru Persoanele plecate în străinătate

Vezi AICI cum arată formularul pentru Persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată

Vezi AICI cum arată formularul pentru persoane temporar prezente

Vezi AICI cum arată formularul pentru Personalul de recensământ

Vezi AICI mai multe informaţii despre Recensământul populaţiei şi al locuinţei 2011