BNR: Inflația va crește la începutul anului viitor, sub impactul majorării și introducerii de taxe și impozite / Consumul administrației publice și-a accelerat puternic creșterea

Banca Națională a României (BNR) a avertizat că rata anuală a inflației e așteptată să crească la început de 2024, sub impactul majorărilor de taxe și impozite. De altfel, și pe viitor politica fiscală a Guvernului PSD-PNL riscă să impacteze perspectiva inflației. Miercuri, Consiliul de administraţie al BNR a menținut dobânda-cheie la 7%.

BNR, despre impactul politicilor fiscale ale Guvernului asupra inflației

BNR susține în comunicatul său că rata anuală a inflației a scăzut în septembrie la 8,83%, de la 9,43% cât era în luna august, pe fondul scăderii prețurilor la alimente procesate și energie. Pe ansamblul trimestrului III, rata anuală a inflației a continuat să se reducă, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, căci scăderile de prețuri la alimente și energie au fost parțial contrabalansate de scumpirea combustibililor și medicamentelor.

„Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite –, și să descrească gradual în următoarele trimestre, dar să-și accelereze scăderea în 2025, coborând în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei”, susține BNR.

Economic - 13 nov, 15:39

BNR: Datorita externă a României a crescut cu 18 miliarde de euro în primele 9 luni ale 2024. La cât a ajuns

Banca Națională explică apoi și problemele care riscă să alimenteze inflația: politica fiscală, creșterile de taxe și impozite, evoluția cotaței petrolului în contextul conflictului din Orientul Mijlociu:

„Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurg totuși din creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potențial suplimentate în perspectivă, dar și din evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Incertitudini și riscuri notabile rămân asociate însă și conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar și implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar”.

În acest context, BNR atrage atenția că e absolut necesară absorbția fondurilor europene, chiar dacă ea e condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, în vederea realizării reformelor structurale.

Alte constatări ale BNR

Totodată, potrivit BNR, „consumul administrației publice și-a accelerat puternic creșterea”.

Alte constatări ale Băncii Naționale a României, din comunicatul său:

• Datele statistice revizuite recent arată că activitatea economică a crescut în trimestrul II 2023 cu 1,7 la sută, după o comprimare cu 1,0 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), dar reconfirmă scăderea avansului acesteia în termeni anuali la 1,0 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul I 2023.
• Descreșterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populației, în timp ce consumul administrației publice și-a accelerat puternic creșterea, iar dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, rămânând deosebit de ridicată.
• Totodată, exportul net și-a mărit impactul expansionist în acest interval, în condițiile continuării creșterii ecartului pozitiv dintre variația volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat în trimestrul II 2023 noi scăderi substanțiale față de aceeași perioadă a anului anterior.
• Cele mai recente date și analize indică o decelerare semnificativă a creșterii economiei în a doua parte a anului curent, implicând o dinamică anuală mai modestă a PIB în trimestrul III decât cea anticipată anterior.
• Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amă­nuntul și cele auto-moto, precum și serviciile prestate populației au consemnat noi pierderi de dinamică anuală, iar producția industrială și-a prelungit declinul apreciabil în termeni anuali; în schimb, volumul lucrărilor de construcții și-a reaccelerat considerabil creșterea în raport cu aceeași perioadă din 2022, în principal pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești.
• Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să-și mărească ecartul pozitiv față de cea a importurilor, care a intrat relativ mai pronunțat în teritoriul negativ în iulie-august.
• Pe piața muncii, datele recente arată o încetinire pronunțată a creșterii lunare a efectivului salariaților din economie în iulie-august și menținerea relativ stabilă a ratei șomajului BIM
• Cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie. Totodată, moneda națională și-a stopat tendința de depreciere față de dolarul SUA din lunile precedente, în condițiile întreruperii trendului de întărire a acestuia pe piețele financiare internaționale.
• Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a stopat totuși ascensiunea în septembrie, la 68,1 la sută, pe fondul efectului statistic al evoluției cursului de schimb leu/euro.
• Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an.