Se pare că agricultorii sunt disperați! Încă din 2022 așteaptă ajutorul de calamitate de la Guvern, în valoare de 350 de lei pe hectar, dar nici acum nu a venit.
În continuare, în această toamnă, în loc să își cântărească recoltele, aceștia pregătesc din nou cereri de ajutor. Mai mult decât atât, în Dobrogea nu a mai căzut niciun strop de ploaie de cinci luni de zile.
Seceta a afectat grav culturile agricole din mai multe zone ale Dobrogei. Nu a mai plouat din iunie, iar luna septembrie a fost cea mai călduroasă din ultimii 100 de ani.
Aparent, pentru ca cerealele să rodească pe câmp, este nevoie de 650 de litri de apă pe metru pătrat pe an. În Dobrogea, media de precipitații este de 650 de litri pe metru pătrat, pe an. Cu toate acestea, anul acesta, deficitul de apă este 250 de litri pe metru pătrat, notează Adevarul.
Potrivit unui fermier din Cobadin, unde administrează aproximativ aproape 1.000 de hectare de teren pe care le-a cultivat cu orz, grâu, rapița, floarea soarelui, porumb și lucerna pentru animale, pagubele sunt imense. Pe lângă că nu a făcut profit, aceasta se pare că a rămas și cu datorii.
„La floarea soarelui, am calculat, pagubă este de 3.500 de lei pe hectar, la porumb de 3.500 de lei pe hectar. La grâul, la orz, am sărit de 4.000 de lei pe hectar. E dauna totală. Pământul are crăpături cât vezi cu ochii”, a spus Cornel Zamfir, fermier.
„Ne cer jurnalele de recolta pe ultimii cinci ani și alte documente. Eu cred că nu au date și ne pun pe noi să le adunăm. Au venit, au constatat, nu înțeleg ce le mai trebuie”, a mai declarat fermierul.
Ținând cont că octombrie este a cincea luna fără ploaie, agricultorii nici nu se pot apucă de culturile de toamnă. Totodată, pentru aceștia o toamna călduroasă ar însemna o primăvara geroasă, deoarece anul trecut, când în ianuarie au fost 18 grade Celsius, iar în aprilie – 5 grade Celsius, culturile le-au degerat pe câmp.
„Dobrogea are 470 de mii de hectare de teren agricol, însă numai zece la sută este irigat. Pentru că suntem înconjurați de apă, în momentul în care se accesează bani, suma este mică, ne depunctează”, a afirmat Mircea Chipailă, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea.
„O altă soluție ar fi crearea unor stații de captare a apei de-a lungul Canalului Dunăre Marea Neagră, pentru perioadele când Dunărea are un debit mare, iar când e seceta, se poate folosi apă de acolo. De asemenea se pot înființa, plantă, noi trunchiuri de pădure, însă aici trebuie să intervină primăriile și să identifice aceste terenuri”, a mai transmis Răzvan Filipescu, vicepreședinte al Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea.