Creditele îngreunează situația financiară din România. Economist: „Fiecare român e dator cu peste 8.000 de euro”

Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, spune că România nu are o datorie atât de mare, dar se împrumută dobânzi uriașe și are probleme din cauză că nu a împrumutat sectoarele care aduc profit, ci pe cele orientate spre consum.

Dirijarea defectuoasă a banilor a adus România în această situația

Dobânzile cresc în fiecare luna, iar situația economică din țară este foarte fragilă. Ultimele guverne au obținut creșteri economice, nu au știut să dirijeze banii astfel încât să se bazeze pe investiții, nu pe consum, informează Adevărul.

Mai mult, împrumuturile au fost din ce în ce mai multe și au făcut statul să se împrumute cu 164 de miliarde de lei în primele nouă luni din acest an, fiind o sumă mai mare decât intenționa Guvernul să solicite, inițial. Cu toate acestea, problema este începută cu mulți ani înainte, iar pe perioada pandemiei au fost împrumutați cei mai mulți bani.

Economic - 10 dec, 15:41

Sondaj BEI: Băncile din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est raportează tendinţe pozitive în cererea şi oferta de împrumuturi

Astfel, dobânzile au crescut aproape de trei ori în ultimii ani, iar presiunea pusă pe economie este foarte mare. În plus, România are acces tot mai greu la finanțare.

Cu toate acestea, sunt țări care au datorii mult mai mari decât România și tot se descurcă mai bine.

„Sustenabilitatea datoriei publice trebuie judecată întotdeauna prin prisma modului în care ea poate fi stinsă, adică fie prin taxele colectate, fie prin inflație. Având în vedere că datoria raportată la totalul populației a ajuns să depășească în 2023 valoarea de 8.000 EUR/locuitor – în realitate ar trebui împărțită la populația activă, posibil generatoare de venit în societate-, asta înseamnă cam peste 56% din venitul anual net, putem afirma că ne apropiem de o limită în această privință. Nu întâmplător, se consideră că tot ce depășește 60% în PIB este problematic, mai ales pentru economii cu probleme structurale și reziliență scăzută cum este România”, a explicat Cristian Păun.

Soluția problemelor economice

România poate ieși din această situația, doar că mai greu. Economistul sugerează că întâi trebuie plătite datoriile mai vechi, iar cheltuielile trebuie reduse.

„Ca să stopăm deficitul trebuie să ne luptăm mai consistent și cu cheltuielile care domină bugetul de stat: cheltuieli cu asistența socială (circa 32%, în creștere), cheltuieli cu salariile în sectorul public (circa 23%, în ușoară scădere), cheltuieli cu bunurile și serviciile etc. În paralel, ar trebui să creștem și veniturile, însă creșterea fiscalității ar trebui să fie pe ultimul loc în lista de măsuri posibile”, a mai spus Păun.

Fondurile europene ar trebui să fie luate în calcul pentru că au un rol important și statul trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a accelera absorbția lor.

„Până la taxare ar trebui să accelerăm forțarea absorbției de fonduri europene, mai ales că ele sunt consistente și vin la pachet și cu reforme și investiții în economie. Și ar mai trebui să privatizăm consistent din mijloacele de producție ale statului, să luptăm mai mult cu contrabanda, evaziunea, comerțul cu produse contrafăcute, să eliminăm toate inegalitățile în fața legilor fiscale, să înțelegem cauza din spatele acelui GAP de TVA imens (comparabil ca sumă cu cel al Germaniei), să digitalizăm cu adevărat sectorul public, să pornim o amplă reforma administrativ-teritorială etc.

Până la a ajunge să ceri noi și noi taxe românilor, statul trebuie să se modernizeze și să se eficientizeze masiv. A rămas mult în urma a ceea ce înseamnă un stat adecvat vremurilor și nevoilor cetățenilor săi. Doar așa putem stopa sustenabil creșterea datoriilor”, a continuat Cristian Păun.

În ultimele luni s-au tot auzit zvonuri cum că România va apela la FMI pentru a rezolva această problemă, dar economistul sugerează că nu este indicat să se ia în calcul această rezolvare, pentru că FMI „nu are legătură cu economia privată, nu apără sectorul privat și soluțiile pe care le oferă sunt adesea non-soluții. Mențin sau intensifică și mai mult intervenția statului în economie”, a încheiat Cristian Păun.