Avocatul Toader Iancu, despre flagrantul lui Dumitru Buzatu. De ce ținea șpaga în bancnote de 500 de lei și ai cui erau banii dați drept mită (VIDEO)

Avocatul Toader Iancu a avut o intervenție telefonică în emisiunea „Bună, România”, prezentată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir, pe B1 TV, unde a vorbit despre flagrantul lui Dumitru Buzatu. Avocatul Toader Iancu a fost întrebat care ar fi fost motivul pentru care șpaga a fost dată în bancnote de 500 de lei și ale cui erau acele bancnote, de fapt.

„Poate domnului în cauză i-a plăcut foarte mult Eminescu, i-a plăcut literatura, poezia, i-a plăcut Luceafărul și a vrut doar cu Eminescu.

Nu știu dacă e suspect sau nu că erau doar bancnote de 500 de lei. Acum, eu nu pot să mă pronunț decât bazat pe ceea ce am văzut și eu. Sincer, am văzut în spațiul online, media.

Politică - 25 oct, 18:13

Diana Stoica (USR), după ce Curtea de Apel Iași a eliminat toate înregistrările din dosarul lui Buzatu: „Problema este că oamenii își pierd încrederea în acest proces. Cine a greșit trebuie să plătească” (VIDEO)

Mă îndoiesc că la suma respectivă să fi fost doar în 50 RON.

Problema care se pune este de unde erau acești bani, că erau de la respectivul mituitor, cel care ar fi acordat suma respectivă în schimbul acestei influențe sau favorizării sale, probabil nu știu care este obiectul acestei mite sau o parte din sume pot proveni chiar și de la organul de urmărire penală. Sunt astfel de fonduri.

Dacă a avut din partea organului de urmărire, și asta este posibil.

În primul rând, e vorba de moment, dacă domnul respectiv care a fost constrâns să dea suma de bani, în primul, dacă este suma lui, această sumă în final, ea va fi oricum confiscată, dar apoi va fi restituită. E condiționat de faptul de a fi dat suma de bani în condițiile unei constrângeri și coroborat cu faptul că, înainte ca organul de urmărire penală să fie sesizat sau să afle despre această faptă, să fi făcut acest denunț. Deci nu după ce află organul de urmărire, și atunci organizează acest flagrant.

Este perfect legal, dacă respectă niște condiții de procedură și pot fi și banii acestei persoane sau poate această persoană nu a avut bani și atunci este o procedură. Banii oricum sunt înseriați, verificați, un proces verbal, dar să știți că și DNA-ul dispune de astfel de sume.

Bine acum aveți dumneavoastră s-a tot vorbit despre faptul că sunt sume peste sume. Există chiar o reglementare legală în acest sens și chiar știu că este o ordonanță de urgență, 43 din 2002, este acolo în articolul 4, alineatul 4, și într-adevăr, cel puțin în anul 2019. Știu, probabil suma a fost majorată inflație, și așa mai departe există. Există în bugetul DNA un astfel de capitol, un fond.

Dau exemplu, 2019 clar și acum, în valoare de 2 milioane de lei, la acea perioadă.

Public făcut de altfel, într-un raport în biroul de Informare și Relații publice al DNA unde se spune că este prevăzut cu destinație specială și anume organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de corupție.

Deci există și aceste așa zise fonduri operative care au destinație specială, dacă nu, sunt oricum utilizate, dar la sfârșitul anului, ele se restituie la bugetul de stat. Oricum DNA-ul este supus unui control al Curții de Conturi, se face la 3 ani, dar s-a făcut și la an. Sunt rapoarte publice care atestă

modul în care DNA-ul este controlat în sensul ăsta liber. Deci este posibil ca acele sume de bani să aparțină celui care a oferit mita, dar există și posibilitatea fie ca DNA-ul să fi avut aceste fonduri sau să fi suplimentat și în ideea de a constata flagrantul în limita sume care a fost cerută de cel care a cerut mita”, a declarat avocatul.