Cum s-ar schimba rutele maritime în cazul aderării României în spațiul Schengen? Dragoș Damian, director general Terapia Cluj: Una este să ai un transport de 80-100 de zile prin actualele rute maritime, și alta este să-l scurtezi la jumătate (VIDEO)

Cum s-ar schimba rutele maritime în cazul aderării României în spațiul Schengen? În cadrul emisiunii Politica Zilei, prezentată de Ioana Constantin, Dragoș Damian, director general Terapia Cluj, a comentat acest subiect.

Într-un editorial deja publicat de Dragoș Damian, ni se arată cine mai are interese ca România și Bulgaria să nu fie în Schengen. Cum se schimbă rutele martime și care este diferența în ceea ce privește containerele cu materii prime care vin din China.

Externe - 24 nov, 18:11

Ce scrie presa internațională despre alegerile prezidențiale din România: „Un punct de cotitură”, e în joc sprijinul acordat Ucrainei

„Credeam că lumea cunoaște aceste lucruri. Ținerea României și Bulgariei în afara Schengenului înseamnă că rutele maritime nu vor ajunge în Marea Neagră. Ele vor continua să meargă prin Marea Mediterană, în Marea Mânecii, Marea Nordului, Marea Baltică, să se descarce în porturile de la aceste mări și de acolo, cu transportatorii rutieri, să intre mărfuri în valoare de mii de miliarde de euro pe an. Atenție, vorbim de un PIB al Uniunii Europene de 15.000 de miliarde.

E și greu să spui astfel de cifră, astfel încât interesul este ca aceste rute să rămână. Lumea o să spună n-o să poată absorbi Constanța și porturile de la Marea Neagră, inclusiv cele turcești. Da, nu nu vor putea absorbi imediat. Dacă eram în urmă cu 10 ani de zile în Schengen, deja puteam absorbi, dar noi vorbim despre mii de miliarde care ar putea să treacă prin estul Europei odată cu intrarea României și Bulgariei în Schengen.

Și de câteva miliarde de euro, gazul din Marea Neagră. Deci eu nu cred că miza este gazul din Marea Neagră și companiile austriece și cei care știu  geoeconomie admit acest lucru și toate aceste rute comerciale care, mai mult, ele erau și înainte, discutam și anul trecut de acest subiect. Mai mult, acum cu reconstrucția Ucrainei, sunt deja știri că vorbim de 500 de miliarde de euro, odată cu reconstrucția Ucrainei, interesul este și mai mare să se păstreze rutele.

Deci intrarea României și Bulgariei în Schengen, foarte simplu, tuturor transportatorilor rutieri le va fi mult mai ușor să intre. Nu mai sunt acele cozi incredibile de la vămi, timp pierdut și așa mai departe. Plus că Ucraina fiind mai aproape de România și de Bulgaria și de tot ce ar face tot sens, să aduci toate navele în porturile de la Marea Neagră. Iată că acum am aflat ce importantă e Marea Neagră, și să le transferăm în Ucraina. Vorbim aici de materii prime, materiale, inclusiv materiale de construcții, produse din zona petrolieră care sunt utilizate la construcțiile și refacerile de autostrăzi. Repet, zeci, sute, poate chiar câteva mii de miliarde care se vor plimba în următorii 10 ani către Ucraina”, a declarat Dragoș Damian, director general Terapia Cluj.

Ioana Constantin: Dar interesul, aici, nu e doar al Chinei, al altor state care au porturi și dacă ne uităm în zona europeană, despre cine vorbim în mod concret?

„Ei trimit la cine le cere, dar una este să ai un transport de 80-100 de zile prin actualele rute maritime și alta este să scurtezi transportul la jumătate, trimiți de două ori mai multă marfă și mai ieftină pentru transportator”, a mai spus Damian.

Ioana Constantin: E ca logica de la cereale, că de aia preferă România ca rută, decât alte rute.

„E chiar mai complicat acum dacă va începe reconstrucția Ucrainei”

„E chiar mai complicat acum dacă va începe reconstrucția Ucrainei și, de fapt, noi am tot discutat despre aceste tulburări ale lanțurilor de aprovizionare în timpul pandemiei, acum războiul din Ucraina, pentru că rutele erau prea lungi, nimeni nu vrea să consume bani, mai ales timp, timpul e mai scump decât costul unui container, ca să ducă marfa, undeva să se scarpine așa după ureche, să ajungă în porturile din vest, în loc să ajungă în portul din est, și imediat în Ucraina. Și mai e un lucru care trebuie spus și văd că nu spun economiștii. România reprezintă 2,5 % din PIB ul european. (…) Cred că România merită mai mult, dar nu este lăsată să primească mai mult. Asta este o realitate”, a mai declarat directorul general al Terapia Cluj.