Azerbaidjan a anunțat, miercuri, că a oprit acțiunile militare în enclava Nagorno-Karabah după decizia forțelor separatiste armene de a capitula și de a accepta un acord de încetare a focului ai cărui termeni semnalează că regiunea va reveni sub controlul autorităților de la Baku, relatează Reuters.
Acordul a fost confirmat de ambele părți și prevede desființarea și dezarmarea forțelor separatiste, dar și organizarea de discuții cu privire la viitorul regiunii și al armenilor care trăiesc acolo.
Karabah, o enclavă din volatilul Caucaz de Sud, este recunoscută la nivel internațional ca aparținând Azerbaidjanului, dar o parte din ea a fost controlată de separatiștii armeni.
De teamă de ceea ce le-ar putea rezerva viitorul, mulțimi de etnici armeni și-au croit drum către aeroportul din Stepanakert, denumirea armeană a capitalei din Karabah, numită „Khakendi” de azeri. Alții s-au adăpostit cu ajutorul trupelor ruse de menținere a păcii.
Azerbaidjan, care marți a lansat o ofensivă militară pentru a prelua controlul deplin asupra enclavei, susține că intenționează să îi integreze pe cei 120.000 de etnici armeni din zonă și că drepturile lor vor fi protejate prin constituție.
Totuși, unii armeni, care au trecut prin două războaie după destrămarea Uniunii Sovietice, sunt sceptici în privința intențiilor azere, iar Armenia a acuzat Azerbaidjan că încearcă să epureze etnic teritoriul, o acuzație pe care Baku o neagă.
Victoria militară a Azerbaidjanului, care îi copleșea pe separatiștii armeni din punct de vedere numeric, ar putea provoca turbulențe politice în Armenia, acolo unde anumite forțe politice sunt nemulțumite că Erevanul nu a fost capabil să îi protejeze pe armenii din Karabah.
Premierul Nikol Pașinyan se confruntă deja cu apeluri la demisie.