Ministerul Apărării al Azerbaidjanului spune că a început operațiuni militare „antiteroriste” în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, aflată sub control armean.
Tensiunea a crescut de luni de zile în jurul enclavei etnice armene, recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului. Au fost semnalate sirene de raid aerian în principalul oraș din Karabakh.
Cei doi vecini, Azerbaidjan și Armenia, au intrat în război de două ori pentru Nagorno-Karabah, mai întâi la începutul anilor 1990 după căderea Uniunii Sovietice și apoi din nou în 2020.
Din decembrie, Azerbaidjanul a blocat de facto singura rută către o enclavă din Armenia, cunoscută sub numele de Coridorul Lachin.
Ministerul Apărării de la Baku a acuzat marți forțele armene de „bombardarea sistematică” a pozițiilor armatei și a spus că a răspuns prin lansarea „de activități locale, antiteroriste… pentru a dezarma și a asigura retragerea formațiunilor forțelor armate ale Armeniei din cadrul teritoriilor noastre”.
Afirmația Azerbaidjanului că ar putea să și evacueze populația armeană din „zonele periculoase” a declanșat temeri instantanee de epurare etnică.
Perspectiva reînceperii războiului în Caucaz este un regres strategic și diplomatic major pentru UE, care a curtat Azerbaidjanul ca aliat și furnizor alternativ de gaze în locul Rusiei.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a efectuat o vizită oficială în Azerbaidjan în iulie anul trecut, în efortul de a asigura exporturi crescute de gaze naturale, arată Politico.
Descriind țara ca un „partener de încredere”, ea și președintele Ilham Aliyev au semnat un memorandum de înțelegere privind o cooperare economică sporită, în ciuda avertismentelor experților că Bruxelles-ul urmărea pur și simplu să înlocuiască o autocrație cu alta.
Guvernul Azerbaidjanului a declarat că a lansat atacul de marți ca răspuns la distrugerea vehiculelor de către minele terestre, care au ucis patru dintre soldații săi și doi civili, dar nu a dat nicio indicație despre modul în care armenii asediați din Karabakh ar fi putut folosi astfel de arme.
Președintele Consiliului European Charles Michel, care a condus discuțiile cu Armenia și Azerbaidjan în ultimele luni, a declarat că vestea este „devastatoare” și a insistat că „acțiunile militare ale Azerbaidjanului trebuie oprite imediat pentru a permite un dialog autentic între Baku și Karabakh A.