Înălțarea Sfintei Cruci, numită și Ziua Crucii, este sărbătorită în calendarul ortodox anual la data de 14 septembrie. Aceasta este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. De asemenea, creștinii serbează această zi cu post, pentru că ne aduce aminte de patimile și moartea lui Iisus Hristos.
Ziua de 14 septembrie are dublă însemnătate pentru creștini, fiind vorba despre descoperirea Lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos și aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius, care a fost depusă la Sfântul Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în văzul credincioșilor, la 14 septembrie 630.
Sfânta Cruce este cinstită pentru că Răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos a dus la sfințirea acesteia cu Sângele Său și pentru că ne-a mântuit. „Cinstind Crucea, Îl cinstim de fapt pe Cel ce S-a răstignit pe ea, pe Hristos”, după cum mărturiseşte Cuviosul Iosif Vatopedinul, scrie kanald.ro.
Credincioșii mărturisesc credința în puterea Crucii în timp ce cântă: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta; biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”.
De ziua Crucii, la Biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice în tradiția populară.
Tradiția populară arată că pe 14 septembrie creștinii cinstesc Moșii de Ziua Crucii, motiv pentru care cei credincioși țin post și fac pomeni pentru sufletele persoanelor adormite. După slujba de la Biserică, femeile împart pentru sufletele moșilor ulcele noi, cu apă curată sau miere, pe care le împodobesc cu fir roșu și le acoperă cu un colăcel, alături de o lumânare din ceară.