Cum ajung să fie exploatați muncitorii români în șantiere, abatoare sau ferme. Din suta de euro pe zi visată de acasă se ajunge la un net de 11 euro și 50 pe oră

Un reportaj publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung însoțește muncitori români care se întorc din Germania nu doar cu bani mai puțini decât sperau, ci și cu boli și alte traume, arată Deutsche Welle.

Românii ajung să muncească mult peste normă, orele suplimentare nu le sunt plătite, uneori nici leafa propriu-zisă nu vine fără certuri

Autorii articolului sunt doi sociologi, unul cercetător la Institutul pentru Cercetare Socială al Universității Goethe din Frankfurt, Christian Sperneac-Wolfer, celălalt profesor la aceeași instituție academică, Ferdinand Sutterlütty. Relatarea din ziarul german este sinteza unui studiu mai amplu la care cei doi au lucrat și pe care l-au publicat în cel mai recent număr al revistei „Sociologie Românească”, citată de G4Media.

Nu cu mulți ani în urmă, în miezul pandemiei, printre știrile care au făcut valuri deopotrivă în Germania și România au fost cele legate de condițiile de muncă ale românilor care aleg să culeagă sparanghel în Republica Federală sau se angajează măcelari în marile abatoare industriale.

Externe - 19 sep, 17:20

Donald Tusk glumește cu polonezii după inundațiile din țară: „Dacă vedeți soldați germani, vă rog să nu vă panicați”

Studiul care a inspirat articolul apărut joi în Frankfurter Allgemeine Zeitung estimează la zeci de mii numărul românilor care, în Germania, lucrează în construcții. Muncesc mult peste normă, orele suplimentare nu le sunt plătite, uneori nici leafa propriu-zisă nu vine fără certuri cu angajatorii, cazurile de boli profesionale sunt mușamalizate pentru ca zilele nemuncite din cauze de recuperare să nu le fie contabilizate.

Când pleacă de acasă, muncitorii români sunt ademeniți de mituri: suta de euro câștigată într-o zi din care vor pune deoparte pentru a-și porni, peste vreo cinci ani, un viitor profesional de succes, respectul pentru angajat și pentru reguli, legislația germană care nu lasă loc de tocmeală.

Un tablou atractiv, spun autorii articolului din FAZ. Realitatea este, însă, complet diferită și descrierea ei ca „sclavie” nu este nicidecum o denaturare foarte gravă.

Contractele de muncă acoperă de multe ori doar 20 de ore pe săptămână, deși în realitate se lucrează 55 de ore

„Sunt supuși unor condiții de muncă în care exploatarea este sistematică. Peste tot întâlnim povești despre furtul salarial la scară semnificativă. Orele lucrate adesea nu sunt contabilizate. Lucrătorii sunt complet înșelați cu privire la plata concediului prin rapoarte false către SOKA-BAU (casa de asigurări sociale a branșei construcțiilor – n.red.).

Alții sunt pur și simplu radiați de la casele de asigurări de sănătate chiar în timp ce lucrează încă pe șantier de către angajatorii care uneori refuză să le plătească salariul în caz de boală sau accidente de muncă.

Contractele de muncă acoperă de multe ori doar 20 de ore pe săptămână, deși în realitate se lucrează 55 de ore sau chiar mai mult, indiferent de condițiile meteo și fără a ține cont de riscurile la care este expusă sănătatea angajaților”, relatează ziarul.

Așa că din suta de euro pe zi visată de acasă se ajunge la un net de 11 euro și 50 pe oră. Per total, la sfârșitul lunii, rezultatul este cu un pic mai generos decât salariul mediu dintr-un oraș cum e, spre exemplu Suceava – și, asta, în condiții grele de muncă și locuințe improprii, în „găuri de șobolani” sau în „junglă”, cum spun muncitorii cu care au discutat autorii studiului și articolului din FAZ: trei-patru într-o cămăruță cu gândaci și mucegai pe la colțuri, cu baie și bucătărie comune, de care se folosesc până la 60 de bărbați.