Polimerul provenit de la muște este considerat o sursă promițătoare, deoarece nu are alte utilizări concurente, cum ar fi cele alimentare.
Descoperirea, prezentată la reuniunea de toamnă a Societății Americane de Chimie (ACS), ar putea fi utilă, deoarece este dificil să se găsească surse de polimeri biodegradabili care să nu aibă alte utilizări concurente.
„Timp de 20 de ani, grupul meu a dezvoltat metode de transformare a produselor naturale – cum ar fi glucoza obținută din trestia de zahăr sau din copaci – în polimeri degradabili, digerabili, care nu persistă în mediul înconjurător”, a declarat cercetătorul principal, Karen Wooley, de la Texas A&M University.
„Dar aceste produse naturale sunt recoltate din resurse care se pot folosi pentru hrană, combustibil, construcții și transport”.
Cercetătorii au descoperit că substanța chitină, un polimer pe bază de zahăr, este o componentă majoră a muștelor și că întărește carapacea, sau exoscheletul, insectelor și crustaceelor.
Carapacele de creveți și crabi sunt deja folosite pentru extragerea chitinei. Cercetătorii au declarat că pulberea de chitină provenită de la muște pare mai pură decât cea provenită de la crustacee, iar obținerea chitinei din muște ar putea evita preocupările legate de unele alergii la fructele de mare.
Din produsele obținute de la muște, echipa a creat un hidrogel care poate absorbi de 47 de ori greutatea sa în apă în doar un minut. Acest produs ar putea fi utilizat în solul terenurilor de cultură pentru a capta apa de inundație și apoi pentru a elibera încet umiditatea în timpul secetei.
Oamenii de știință speră că în curând vor putea crea din muște bioplastice precum policarbonații sau poliuretanii, care sunt în mod tradițional fabricate din produse petrochimice. Aceste materiale plastice nu vor contribui la problema poluării cu plastic.