Moody’s avertizează privind costurile caniculei și ale incendiilor pentru Grecia și sudul Europei

Costurile economice și bugetare ale valurilor de caniculă și ale incendiilor care afectează Grecia și alte țări din Sudul Europei sunt gestionabile pe termen scurt, iar fenomele climatice extreme vor crește ca frecvență, intensitate și durată în următorii ani, cu impact negativ pe termen lung asupra datoriilor publice ale acestor țări, avertizează Moody’s.

Luând în calcul faptul că sectorul agricol reprezintă o mică parte din aceste economicii, valul de caniculă care afectează Europa va avea un impact economic limitat, dar va afecta prețurile alimentelor și turismul, transmite Hotnews.

Grecia are cel mai mare sector agricol în raport cu dimensiunea economiei și reprezintă 4,5% din PIB și 10,9% din ocuparea forței de muncă. În general, țările din sudul Europei sunt exportatori de măsline, struguri, cereale și fructe, astfel că să estimează o reducere a producție, care va duce la creșterea prețurilor alimentelor. În 2022, temperaturile foarte mari au redus recolta de cereale din UE cu 10,2% în comparație cu ultimii cinci ani, a amintit Moody’s.

Eveniment - 25 oct, 21:34

Când ar putea renunța România la ora de iarnă? Mai multe state au renunțat la acest sistem

Mai mult, canicula poate reduce atractivitatea sudului Europei pentru turilti pe termen lung sau cel puțin pot reduce cererea pentru sezonul estival, fapt care va avea un impact negativ asupra economiei.

2 miliarde de euro au costat pagubele incendiilor din 2022

Pe plan bugetar, este de așteptat ca guvernele să fie nevoite să anunțe măsuri de sprijin pentru zonele afectate dacă vremea extremă va mai dura. Mai mult, căldura crește riscul de incendii, care va crește costurile pentru guverne. UE estimează pagubele provocate de incendiile din 2022 la 2 miliarde de euro. Pentru a fi mai pregătită pentru incendiile din acest an, Europa și-a dublat flota de stingere a acestora.

Măsurile de consolidare a răspunsului țărilor la fenomenele meteorologice extreme vor necesita cheltuieli publice considerabile, dar gestionabile. Conform Comisiei Europene, pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius vor fi necesare investiții de 40 de miliarde de euro pe an, adică 0,3% din PIB-ul UE.

Majoritatea acestor bani vor fi folosiți pentru construirea noilor infrastructuri, precum instalații de desalinizare a apei de mare și sisteme de reutilizare a apelor uzate, dar și sprijinirea agriculturii.

Dacă astfel de măsuri nu vor fi luate, Comisia Europeană crede că fenomenele meteorologice extreme vor avea costuri bugetare mai mari. Dacă temperaturile globle vor crește cu circa 1,5 grade, atunci Bruxelles-ul estimează că raportul datori/PIB va fi cu 4,5% mai mare în spania până în 2023, cu 2,6% mai mare în Grecia și cu 2,2% mai mare în Italia. Dacă temperatura crește cu 2 grade, datoriile cresc cu încă 0,4%.

Consecințe și în nordul Europei

Vremea caniculară are impact și asupra țărilor din nordul Europei. Lanțul de aprovizionare este afectat pentru că nivelurile apei din râurile care sunt artere importante pentru transportul mărfurilor sunt aproape de minimele istorice. Costurile de transport pe Rin au crescut, iar traficul a scăzut.

În același timp, producția de energie electrică, mai ales cea hidroelectrică, este afectată negativ de căldură și secetă, în condițiile în care utilizarea aparatelor de aer condiționat crește cererea. Croația și Italia sunt țările cele mai dependente de energia hidroelectrică, mai arată Moody’s.