EXCLUSIV | Sute de instituții de învățământ din România au încă toalete în curte / Elevii cu nevoi speciale sunt uitați în aproape un sfert din școlile din țară (FOTO)

Aproape 6% din școlile din România nu sunt pregătite în anul 2023 să îi aștepte pe elevi în condiții optime. Acestea au încă o infrastructură precară: lipsite de laboratoare dotate cu echipamente performante, de săli de curs decente, de departe, cea mai gravă problemă este reprezentată de absența grupurilor sanitare în interiorul instituției.

Indiferent de condițiile meteorologice sau de anotimp, elevii din peste 700 de unități de învățământ din țară sunt nevoiți să meargă în fiecare zi până în curtea școlii pentru a ajunge la wc-urile care, de la an la an, se degradează tot mai tare. Nu puține sunt cazurile când acestea nu sunt racordate nici măcar la apă caldă, așa că provocarea este și mai mare.

Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea instituției. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte. Aproape la fel de rău este în județul Teleorman, unde sunt 52 de instituții de învățământ fără toalete, și în județul Olt (42).

Eveniment - 05 nov, 21:32

Copiii din România vor fi implicați anual în cel puțin o serie de consultări organizate de instituțiile statului

„Infrastructura precară și dotările inadecvate reprezintă un prim factor în perpetuarea inechității, reducerea atractivității școlilor rurale pentru cadrele didactice bine pregătite și a reputației unităților de învățământ în cadrul comunităților”, se arată într-un document al Ministerului Educației, potrivit Știrile TVR.

România uită instituțiile de învățământ din mediul rural. În anul 2023, elevii sunt încă nevoiți să meargă la toalete în curtea școlii

În prezent, în România sunt 702 de unități de învățământ cu structuri arondate (grădinițe, școli primare și gimnaziale) care nu au toalete în incinta instituției de învățământ, potrivit datelor adunate din toate județele țării, exceptând Bucureștiul și județele Ilfov și Suceava, care nu au răspuns solicitărilor făcute în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice. 

Doar unele școli din România sunt dotate și echipate la standarde europene. Autoritățile dau însă uitării instituțiile de învățământ din mediul rural și, odată cu acestea, și pe elevii pentru care mersul la școală reprezintă o adevărată povară.

După mai bine de un deceniu de când România a aderat la Uniunea Europeană, în doar două județe din țară toate instituțiile de învățământ au toaletele în interiorul clădirii: Cluj-Napoca și Satu Mare.

Aproape la fel de bine stă situația și în județul Giurgiu, unde mai sunt doar 2 instituții de învățământ cu toaletele în anexe diferite, în timp ce în Harghita și Mureș există câte 3 instituții în care elevii mai sunt încă nevoiți să meargă la toaletele din curtea școlii. 

„Investiția în educație este cea mai sigură investiție din lume pentru că nu este supusă falimentului. Nu am să mă dezic niciodată de acest lucru și cred că în Cluj-Napoca suntem pe direcția bună deoarece am investit constant în educație”, spunea primarul Clujului, Emil Boc, în 2020, potrivit monitorulcj.ro.

Contactați pentru a oferi o reacție vizavi de aceste condiții, reprezentanții Inspectoratelor școlare ale județelor Buzău, Vaslui, Iași, Teleorman și Galați nu au răspuns solicitării de a susține un interviu de documentare.

Moldova, regiunea în care sunt cele mai multe instituții de învățământ cu toaletele în curte

Pe regiuni, situația cea mai gravă este în Moldova. Aici, elevii a 244 de instituții de învățământ nu beneficiază de toaletele în interiorul clădirilor.

Aproape jumătate dintre acestea sunt în județul Vaslui, 111. Urmează județele Vrancea (43), Iași (37), Botoșani (15), Neamț (11) și Bacău (4).

Chiar dacă infrastructura instituțiilor de învățământ din regiunea Moldovei nu le este favorabilă elevilor, aceștia au avut rezultate bune la Examenul de Bacalaureat din anul 2022. 

Anul trecut, rata de promovabilitate a Examenului de Bacalaureat la nivelul Moldovei a fost de 75.40%, pe primul loc clasându-se județul Galați, cu o rată de promovabilitate a examenului de 81.24%, urmat de județele Iași (80.85%) și de Bacău (79.98%).

În ceea ce privește numărul de instituții de învățământ cu toalete în curte, în județul Iași sunt 37 astfel de unități, urmat de Galați (22) și Bacău (4).

Potrivit datelor publicate pe site-ul bacalaureat.edu.ro, tot în 2022, din cei 27.516 de candidați înscriși la Examenul de Bacalaureat în regiunea Moldovei, 20.979 au promovat examenul maturității. Pe primul loc a fost județul Iași, cu 4.105 candidați promovați, urmat de Suceava, cu 3.693 de candidați promovați și Bacău, cu 2.972 de candidați admiși.

Aproape 5.000 de elevi cu dizabilități fizice, uitați de instituțiile de învățământ din România

Elevii cu nevoi speciale sunt uitați în aproape un sfert din școlile din țară. 21% din unitățile de învățământ din România nu au rampe pentru persoanele cu dizabilități. Sunt peste 2.200 în întreaga țară, din totalul de peste 11.000, care au comunicat date oficiale, exceptându-le pe cele din București și județele Ilfov, Suceava, Sălaj și Bistrița-Năsăud, care nu au transmis cifrele solicitate în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Persoanele cu dizabilități beneficiază, prin lege, de drepturi precum cel de ocrotire a sănătății, prevenire, tratament și recuperare, educație și formare profesională, ocuparea și adaptarea unui loc de muncă, asistență socială, transport, acces la cultură, sport, turism, dar și: „dreptul de a avea acces neîngrădit la instituţiile publice ale statului”.

„Din păcate, acest drept nu este respectat aşa cum ar trebui, în ciuda faptului că este sprijinit prin lege. Astfel, multe din clădirile în care îşi au sediul instituţiile şi autorităţile publice nu au rampe de acces, au uşi înguste, ghişee prea înalte, grupuri sanitare neadaptate, iar lifturile lipsesc, deşi clădirile sunt cu etaj”, potrivit transparency.org.ro.

La nivel național, elevii cu dizabilități duc cea mai grea misiune în ceea ce privește accesul în instituțiile de învățământ în Caraș-Severin, județ în care 157 de unități școlare nu beneficiază de rampe pentru elevii din categoria menționată anterior. Pe locul al doilea în clasament este Giurgiu, cu 143 de astfel de instituții de învățământ, și pe trei Prahova, cu 140 de instituții de învățământ care nu sunt dotate corespunzător pentru a satisface nevoile persoanelor cu probleme speciale.

La polul opus, toți elevii cu dizabilități din județul Ialomița beneficiază de rampe la intrarea în instituțiile de învățământ, acesta fiind județul care are un procent de 100% în ceea ce privește dotarea corespunzătoare pentru elevii cu nevoi speciale.

Cum răspunde Ministerul Educației acestor cifre?

În timp ce multe dintre școlile din mediul rural nu sunt încadrate în proiecte de dezvoltare și reabilitare realizate de Ministerul Educației, bugetul instituției publice este utilizat pentru un ultim proiect publicat pe site-ul acesteia: „Microbuze electrice pentru elevi”, inițiativă ce nu ajută în niciun fel elevii din mediile defavorizate. 

În calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), Ministerul Educației oferă pentru achiziția de microbuze electrice suma de 250 de milioane de euro.

În 2023, Ministerul Educației a primit din bugetul de stat aproximativ 32,5 miliarde de lei, potrivit bugetului pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor. 

Suma este mai mare, comparativ cu anul precedent, atunci când pentru învățământ s-au investit 29.9 miliarde de lei.

Deși suma pe care Ministerul Educației a primit-o de la stat este una mai mare în comparație cu anul precedent, procentul din PIB este mai mic cu 0,18%. 

În 2022, educația a primit 2,28% din PIB, în timp ce anul acesta a fost finanțată cu doar 2,1%  din PIB.