Curtea Supremă a SUA a pus capăt joi, 29 iunie, programelor de discriminare pozitivă în universități, la un an după ce a revenit asupra avortului, potrivit AFP.
Judecătorii conservatori au decis că procedurile de admitere în campusurile studențești bazate pe culoarea pielii sau originea etnică a candidaților sunt neconstituționale.
Magistratul John Roberts a spus în numele majorității că multe universități „au considerat, în mod eronat, că la baza identității unei persoane nu stau testele sale, competențele pe care le-a dobândit sau lecțiile pe care le-a învățat, ci culoarea pielii sale. Istoria noastră constituțională nu tolerează acest lucru”.
„Cu alte cuvinte, elevul trebuie să fie tratat pe baza experiențelor sale individuale, dar nu pe baza rasei”, a adăugat magistratul John Roberts.
Multe universități selective au introdus criterii rasiale și etnice în procedurile lor de admitere, după mișcarea pentru drepturile civile din anii 1960. Instituțiile de învățământ au introdus acele criterii pentru a corecta inegalitățile provenite din trecutul segregaționist al Statelor Unite.
Cercurile conservatoare au criticat întotdeauna creșterea proporției de studenți de culoare, hispanici și nativi americani, creștere ce a fost posibilă datorită politicii cunoscute sub numele de „discriminare pozitivă”.
Începând din 1978, Curtea Supremă s-a pronunțat de mai multe ori împotriva cotelor, însă a autorizat de fiecare dată univeristățile să țină cont, printre altele, de criterii rasiale.
Deși reprezintă încălcarea principiului egalității între cetățenii americani, Curtea Supremă a considerat „legitimă” căutarea unei diversități în campusuri.
Decizia Curții Supreme a fost aplaudată de partea dreaptă. „Este o zi mare pentru America”, „ne întoarcem la un sistem bazat pe merit”, a scris Donald Trump pe Truth Social.