Oamenii de știință au creat embrioni umani sintetici din celule stem. Structurile nu au deocamdată inimă sau creier

Oamenii de știință au creat embrioni umani sintetici folosind celule stem, într-un progres revoluționar care evită necesitatea de a avea nevoie de ovule sau spermă.

Există probleme etice și juridice uriașe legate de aceste entități

Oamenii de știință spun că acești embrioni model, care se aseamănă cu cei aflați în primele stadii de dezvoltare umană, ar putea oferi informații cruciale asupra impactului tulburărilor genetice și a cauzelor biologice ale avorturilor spontane recurente.

Cu toate acestea, activitatea ridică, de asemenea, probleme etice și juridice serioase, deoarece entitățile cultivate în laborator nu intră sub incidența legislației actuale din Marea Britanie și din majoritatea celorlalte țări.

Structurile nu au o inimă care să bată sau un început de creier, dar includ celule care, în mod normal, ar urma să formeze placenta, sacul vitelin și embrionul însuși.

Profesoara Żernicka-Goetz, de la Universitatea din Cambridge și de la Institutul de Tehnologie din California, a descris această lucrare în cadrul unui discurs în plen, miercuri, la reuniunea anuală a Societății Internaționale pentru Cercetarea Celulelor Stem din Boston.

„Putem crea modele asemănătoare embrionilor umani prin reprogramarea celulelor [stem embrionare]”, a spus ea la întâlnire, citată de The Guardian.

Nu există nicio perspectivă pe termen scurt ca embrionii sintetici să fie folosiți clinic. Ar fi ilegală implantarea lor în uterul unui pacient și nu este încă clar dacă aceste structuri au potențialul de a continua să se maturizeze dincolo de primele stadii de dezvoltare.

Motivația acestei lucrări este ca oamenii de știință să înțeleagă perioada „cutiei negre” a dezvoltării, numită astfel deoarece cercetătorii nu au voie să cultive embrioni în laborator decât până la o limită legală de 14 zile.

Apoi, ei urmăresc evoluția dezvoltării mult mai departe, analizând scanările de sarcină și embrionii donați pentru cercetare.

Robin Lovell-Badge, șeful departamentului de biologie a celulelor stem și genetică a dezvoltării de la Institutul Francis Crick din Londra, a declarat:

„Ideea este că, dacă modelăm cu adevărat dezvoltarea embrionară umană normală folosind celule stem, putem obține foarte multe informații despre cum începe dezvoltarea, ce poate merge prost, fără a fi nevoie să folosim embrioni umani pentru cercetare.”

Anterior, echipa lui Żernicka-Goetz și un grup rival de la Institutul Weizmann din Israel au arătat că celulele stem de la șoareci pot fi încurajate să se autoasambleze în structuri asemănătoare embrionilor timpurii, cu un tract intestinal, începuturi de creier și o inimă care bate.

De atunci, a început o cursă pentru a transpune această lucrare în modele umane, iar mai multe echipe au reușit să reproducă cele mai timpurii etape de dezvoltare.

Detaliile complete ale celei mai recente lucrări, realizate de laboratorul Cambridge-Caltech, urmează să fie publicate într-un articol.

Nu se știe dacă aceste structuri au potențialul de a se dezvolta într-o creatură vie

Dar, Żernicka-Goetz a descris cultivarea embrionilor până la un stadiu care depășește cu puțin echivalentul a 14 zile de dezvoltare pentru un embrion natural.

Există o întrebare majoră rămasă fără răspuns cu privire la faptul dacă aceste structuri, în teorie, au potențialul de a se dezvolta într-o creatură vie. S-a raportat că embrionii sintetici crescuți din celule de șoarece par aproape identici cu embrionii naturali.

Însă, atunci când au fost implantați în pântecele unor șoareci femele, aceștia nu s-au dezvoltat în animale vii.

În aprilie, cercetătorii din China au creat embrioni sintetici din celule de maimuță și i-au implantat în pântecele unor maimuțe adulte, dintre care câteva au prezentat semnele inițiale de sarcină, dar niciunul nu a continuat să se dezvolte dincolo de câteva zile.

Oamenii de știință spun că nu este clar dacă bariera în calea unei dezvoltări mai avansate este doar tehnică sau are o cauză biologică mai fundamentală.

„Este foarte dificil de răspuns. Va fi greu de spus dacă există o problemă intrinsecă la ei sau dacă este doar o problemă tehnică”, a declarat Lovell-Badge. Acest potențial necunoscut a făcut ca nevoia de o legislație mai puternică să devină presantă, a spus el.