Mesajul tranșant al unei profesoare prin care explică de ce continuă greva și nu intră la clasă: „Răspunsul guvernului a fost un pumn în gură”

Anda-Irina Sturza este profesoară la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, acolo unde predă filisofia.

Fără nicio pretenție că reprezintă vocea tuturor, aceasta și-a exprimat punctul de vedere în ceea ce privește motivele pentru care greva nu se oprește: „Nu am primit ce am cerut. Dimpotrivă, am primit ce am refuzat”.

Mesajul tranșant al unei profesoare care continuă greva

Aceasta a făcut un rezumat a ceea ce vor greviștii și de ce nu acceptă propunerile guvernanților: „Acum, cu noua creștere, un debutant ajunge la 3.085 de lei. Sub nivelul coșului minim de consum lunar, care este 3.275 de lei. Noi vrem 4.000 de lei pentru un profesor debutant, pentru că, altfel, nu vor intra oameni competenți în sistem”. Profesoara recunoaște și existența unei suprasaturări cu dascăli incompetenți.

„Greva nu e despre salarii, e despre faptul că sistemul se prăbușește sub mizeria salariilor. În urma celui de-al doilea protest de mare amploare al profesorilor, din data de 30 mai 2023, au avut loc noi negocieri între guvern și federațiile sindicale.  Noi am fost informați că sindicatele au cerut o mărire imediată a salariilor cu 25% sau cu 2.000 de lei brut pentru toată lumea: personal didactic și nedidactic, precum și renunțarea la eșalonare în acordarea viitoarelor creșteri salariale, promise din 2024.

Sindicatele au mai cerut emiterea unei ordonanțe de urgență care să garanteze că în viitoarea lege a salarizării salariul profesorului debutant va fi egal cu salariul mediu brut pe economie. La aceasta guvernul a venit cu ideea că va acorda o creștere de 1.000 de lei brut, adică 585 net, iar pentru nedidactic, 400 de lei brut. Oamenii, profesorii din București și din teritoriu, au răspuns „Nu”. Eu am răspuns „Nu”.

Este a treia oară când ni se face o ofertă ce nu reflectă cererile noastre, asta în timp ce altor categorii de bugetari li s-a răspuns imediat și li s-au acordat creșteri salariale fără probleme, chiar în această perioadă. În schimb, în mod ironic clasa politică afirmă că „Educația este o prioritate”. Dar asta nu se reflectă în fapte. Noi constatăm pe pielea noastră că educația este pe ultimul loc.

Am participat la ambele proteste și am cerut insistent să ne fie auzite vocile. Răspunsul guvernului a fost un pumn în gură. O ordonanță de urgență băgată pe gât, cu suma de 585 de lei creștere netă. Apoi au urmat mesajele publice pe care le-am perceput ca jignitoare ale domnului președinte Iohannis și ale domnului premier Ciucă, care insistau pe faptul că, gata, am primit tot ce am cerut, să revenim „în liniște” la școală și cum de „îndrăznim” să periclităm examenele!

Doar că noi nu am primit ce am cerut. Dimpotrivă, am primit ce am refuzat: adică o sumă mică, pe care în urma mișcărilor de stradă guvernul a acceptat să nu o mai ofere sub formă de vouchere sau de prime, ci ca parte din salariu. Iar acum li se pare guvernanților că deja au făcut mult pentru noi!

Am mai primit și o prezentare a viitoarei grile de salarizare, care intră în vigoare din 2024 și care prevede creșteri salariale eșalonate pe trei ani. Dar noi, profesorii greviști din țara aceasta, nu credem în aceste promisiuni. Am văzut 6% din PIB alocat Educației, deși este în lege? Avem 3,2% din PIB acum. Mai puțin decât India și unele țări din Africa (precum Lesotho – în 2021 această țară din Africa dădea 7,66% din PIB pentru Educație, Niger sau Mozambic).  Creșterile salariale de 50% prevăzute în legile din timpul guvernărilor trecute le-am văzut pe undeva? Întrebări retorice!

Din punctul de vedere al tuturor profesorilor greviști din țară a vehicula sume mărite despre viitoare salarii pe care urmează să le primim eșalonat în următorii trei ani reprezintă doar un mod de a vinde blana ursului din pădure.  Între timp, realitatea este că există doar o creștere de 585 de lei net și că proiectul OUG a fost respins de federațiile sindicale, încă de dinainte de a fi adoptat.

De asemenea, conform informării primite de la federațiile sindicale în data de 3 iunie 2023, reiese că: „cea mai importantă solicitare și anume majorarea salariilor personalului din învățământ, prin noua lege a salarizării, plecând de la principiul «salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, iar salarizarea întregului personal didactic de predare să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic».

Personal, eu consider că fără soluții radicale nu va reforma nimeni niciodată  învățământul. Vrem reforme, dar vrem să reformăm fără a avea resursele necesare? Imposibil. Este nevoie de o schimbare de paradigmă, este nevoie ca sloganuri precum „Educația este o prioritate” și „România educată” să devină reale, să nu rămână la stadiul de ficțiuni, așa cum sunt acum”, a transmis profesoara, potrivit Libertatea.

Ce vor greviștii

Mai mult decât atât, profesoara a mai punctat câteva aspecte importante pe care greviștii se așteaptă să le obțină.

„1. Să intre oameni competenți în sistem, să nu mai fugă tinerii de învățământ. Dar asta presupune un salariu de 4.000 de lei pentru profesorul debutant.

2. Vrem selecție corectă a oamenilor care ajung la catedră. Să plece toți incompetenții care (ne) pot distruge psihic copiii.

3. Vrem legi ale educației elaborate împreună cu noi, în urma unor consultări reale, nu de formă.

4. Vrem cursuri de formare continuă de calitate, o formare reală, asigurată de sistem, nu plătită din buzunarele noastre și așa goale.

5. Vrem să revenim la catedre și să ne facem meseria pe care o iubim, dar nu în calitate de cerșetori, ultimii dintre oameni în societate, mereu sacrificați în fața altor priorități.

6. Vrem o societate educată, cu resursă umană competitivă pe piața muncii”.