Analiștii economici sunt de părere că în viitorul apropiat leu va scădea în comparație cu euro. Astfel că, ei cred că euro poate ajunge până la 5,03- 5,01. În orice caz, pentru restul anului, nivelul cursului va fi în jur de 5 lei pentru un euro, iar maximul este posibil să fie de 5,1 lei.
Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România, a afirmat că există factori interni şi factori externi care duc la deprecierea leului. „România are dezechilibre majore în economie, cu cel mai mare deficit de cont curent din UE şi cel mai mare deficit bugetar, fiind în procedură de deficit excesiv cu Uniunea Europeană. Aceşti factori pun presiune pe tendinţa de depreciere iar lor li se adaugă şi diferenţele de inflaţie dintre România şi Zona Euro, care de asemenea conduc către depreciere. Factorilor interni li se adaugă factorii externi, precum creşterea dobânzii pe piaţa americană. De altfel, BNR a dat semnale că pentru o ajustare a deficitului de cont curent nu este indicată susţinerea unui leu suprapreciat”, transmite Economica.net.
Așadar, economistul crede că în următoarele două săptămâni nivelul cursului de schimb va depăși 5 lei. Un euro poate fi între 5,05, și 5,01 lei. „Asociaţia CFA România, în sondajul asociaţiei pentru următoarele 12 luni arată un curs de 5,03- 5,04 lei pentru un euro”, arată Codirlaşu.
„O scădere recentă a leului era de așteptat, deoarece banca centrală a semnalat că nu este de acord cu tendința anterioară de întărire a leului, permițând ca excesul de lichiditate să persiste pe piață pentru a descuraja tranzacțiile de tip carry trade”, a spus Ciprian Dascălu, economist şef al BCR.
Un exemplu în acest sens este prețul țițeiului care nu se corelează cu cel al benzinei, astfel că traderul cumpără sau vinde mai mult din unul dintre cele două active.
Cu toate acestea, Ciprian Dascălu nu se așteaptă ca leul să slăbească mai mult de 2-2,5% în medie față de media anului trecut.
„Considerăm că leul va slăbi până la 5,05 pentru un euro până la sfârșitul anului, deoarece scăderea puternică a inflației dă voie băncii centrale să permită o anumită slăbiciune a monedei pentru a descuraja împrumuturile în valută către sectorul corporatist, care au crescut recent din cauza diferenței tot mai mari dintre ratele dobânzilor”, subliniază Dascălu.