Eugen Tomac (PMP): Incompetența lui Câciu ne-a costat 38 de miliarde de lei în doar 15 luni

PMP a tras un semnal de alarmă în privința depășirii pragului de îndatorare de 50% din PIB (peste 700 miliarde lei), despre care susține că „reprezintă cea mai bună dovadă a faptului că Guvernul a scăpat hățurile din mână când vine vorba de execuția bugetară și că nu este capabil să reechilibreze lucrurile din perspectivă fiscal-bugetară”.

„Incompetența lui Câciu ne-a costat 38 de miliarde de lei în doar 15 luni”, spune Eugen Tomac (PMP)

Formațiunea condusă de Eugen Tomac a explicat că necesarul de finanțare pentru rostogolirea acestei datorii publice a ajuns la 160 de miliarde de lei (peste 32 de miliarde de euro), fiind vorba despre cel mai înalt nivel din istorie, iar finanțarea se face la împrumuturi cu dobânzi record.

„Odată cu depășirea pragului de 50% din PIB pentru datoria publică, PMP solicită Guvernului să respecte legea răspunderii fiscal-bugetare și să prezinte un plan coerent de reechilibrare îndeosebi din perspectiva cheltuielilor. Incompetența lui Dorel Câciu, ministrul de Finanțe cel mai incompetent și tupeist din istoria recentă a României, ne-a costat peste 38 de miliarde de lei în doar 15 luni: 29 de miliarde în 2022 și 9,1 miliarde pe primul trimestru din 2023. Sunt banii plătiți de Guvern doar pentru dobânzile aferente creditelor acumulate. Se întâmplă asta pentru că Ministerul Finanțelor nu reușește să genereze încredere și aproape toate împrumuturile sunt pe termen scurt la dobânzi uriașe. Adrian Câciu trebuie obligatoriu înlocuit odată cu rotativa guvernamentală”, a declarat eurodeputatul Eugen Tomac.

Politică - 03 nov, 17:54

Adrian Câciu: Nicolae Ciucă bate câmpii cu grație, agresiv și penibil. Dacă nu era PSD la guvernare, România era în faliment, acolo unde a lăsat-o PNL în toamna lui 2021

Devine evident că ne îndreptăm spre o criză a datoriilor suverane, avertizează PMP, arătând către ceea ce se întâmplă în SUA, acolo unde există un blocaj între republicani și democrați tocmai pe tema datoriei publice, dar către presiunile pe marile datorii europene. Cu o asemenea perspectivă la orizont, explică partidul, trebuie avută în vedere reducerea la maximum a deficitului, pentru a nu se repeta povestea din 2007 – 2008, când guvernului PNL (Tăriceanu) susținut de PSD (Geoană) îi duduia economia în cap.

„O propunere echilibrată este amendarea legii responsabilității fiscal – bugetare în așa fel încât deficitul să nu poată fi niciodată mai mare decât creșterea economică prognozată. Asta pentru că se poate lesne observa că inventitatea PSD – PNL – UDMR este atât de mare încât reușesc să depășească prevederile inițiale. De asemenea, ceea ce a făcut ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, echivalează cu subminarea economiei naționale. La nivel minimal, Parlamentul ar trebui să inițieze o comisie de anchetă care să lămurească modul în care am ajuns de la 35% datorie publică la 50% datorie publică în doar trei ani, proces accelerat odată cu instalarea Guvernului Ciucă și înscăunarea lui Câciu la finanțe”, a adăugat Eugen Tomac.

Printre cauzele actualei situații, PMP a enumerat și faptul „că avem un Buget pe 2023 fake, lucru dovedit de execuția bugetară din trimestrul unu”. Partidul a amintit că „guvernanţii estimau un deficit de 4,4% (încă uriaş faţă de ţinta revenirii la sub 3% în 2024)”, în timp ce „Consiliul Fiscal spunea că va fi de 5,7%, iar încasările bugetare vor fi cu 11,3 miliarde de lei mai mici decât estimările”.

PMP consideră, totodată, că „bugetul pe 2023 este mult prea optimist”, având în vedere că este construit pe încasări din PIB de 34,77%.

„Nu în ultimul rând, costantăm că economia privată nu se simte deloc bine, România fiind redusă la statutul de piață de desfacere. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2022 un deficit de 26,571 miliarde euro, în creştere cu 52,07% comparativ cu cel din anul precedent, care a fost de 17,473 miliarde euro. În primele trei luni ale lui 2023, deficitul balanței comerciale este de 6,8 miliarde de euro, cu potențial de a depăși pe tot anul ce s-a întâmplat în 2022”, se mai arată în același comunicat.