Marcel Boloș (PNL), ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, prevăzut în PNRR, e pe 50 de ani, un „termen foarte lung”, și poate constitui un obstacol pentru Guvern în viitor, dacă acesta va trebui să ia decizii de majorare a pensiilor. Prin urmare, Guvern vrea înlocuirea în PNRR a acestui plafon cu un indicator care, de asemenea, să aducă „disciplină financiară”. Declarațiile au fost făcute în contextul în care guvernanții intenționează să renegocieze mai multe jaloane din PNRR.
„Plafonul de 9,4% din sistemul de pensii, care include și pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluții ascendente a inflației sau a altor influențe care sunt la nivel macroeconomic. Ar trebui Guvernul, în funcție de acestea, să actualizeze sau să majoreze pensiile.
Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul pe termen foarte lung, să menții astfel de plafon de cheltuieli, în condițiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva la 13% din PIB”, a declarat Marcel Boloș, la Digi24.
Acesta a insistat că guvernanții nu vor eliminarea acestui plafon, ci înlocuirea cu un indicator care „poate să aducă tot disciplină financiară” și care „să lase liberă decizia Guvernului pe viitor în privința actualizării pensiilor”.
„Noi dacă am face această reducere a pensiilor speciale și am rămâne cu plafonul de 9,4% din PIB n-am rezolva pe fond pe 50 de ani problema actualizării și a majorării pensiilor, pentru că avem aproape spre 115 miliarde de lei fondul de pensii general și 12 miliarde de euro în fondul de pensii speciale, ceea ce denotă că oricâte măsuri luăm în privința pensiilor speciale, mai avem nevoie și de alte măsuri pentru a creea spațiul bugetar necesar pentru sistemul de pensii”, a mai declarat ministrul liberal.
Marcel Boloș a mai spus că Ministerul Muncii, condus de Marius Budăi (PSD), este cel care coordonează reforma: „Până rezolvăm jalonul cu pensiile speciale, care se regăsește în cererea de plată numărul 3, noi nu putem înainta cu celelalte jaloane”.
Totodată, acesta a afirmat că reprezentanții Comisiei Europene mai vor un studiu de impact pe reformele pensiilor speciale, pensiilor generale și salarizării bugetarilor pentru a vedea dacă acestea fac sistemele cu adevărat sustenabile.