În plină criză, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25%, cer sumele restante pe ultimii 5 ani și recalcularea pensiilor speciale. Parchetul General nu știe care e impactul bugetar

Salariile din Justiție au fost majorate retroactiv cu 25% de la 1 ianuarie 2018, în cazul personalului din instanțe, și de la 7 decembrie 2018, pentru cei din parchete. Asta înseamnă câteva zeci de mii de euro pentru fiecare magistrat.

Potrivit unor surse judiciare citate de G4Media, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii cinci ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu.

Parchetul General a transmis că deocamdată nu a fost finalizată procedura de calcul al impactului acestei decizii asupra bugetului parchetelor. Iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a răspuns încă întrebărilor formulate de G4Media.

Decizia de creștere a salariilor vine în contextul în care Guvernul PNL – PSD – UDMR se tot chinuie să vină cu măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a acoperi un deficit suplimentar la buget estimat la 20 de miliarde de lei în acest an.

Cum au ajuns magistrații să-și majoreze retroactiv salariile

Într-un răspuns pentru G4Media, Parchetul General a transmis că există mai multe hotărâri judecătorești definitive emise de Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești potrivit cărora personalul din justiție (judecători, procurori, magistrați asimilați, grefieri, consilieri de probațiune, etc) beneficiează de un indice de salarizare (valoare de referință sectorială – VRS) de 605,225 lei, nu de 484,18 lei cum s-a stabilit prin legea salarizării unitare din 2017.

Instanțele au ajuns la concluzia că „dreptul la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei exista în patrimoniul personalului în iunie 2017”, prin urmare nu putea fi plafonat la valoarea de 484,18 lei de legea salarizării unitare din 2017, „astfel încât acesta se impune a fi menținut în continuare”.

„La data de 12.04.2023, la nivelul Ministerului Public erau înregistrate 605 hotărâri judecătorești având ca obiect obligarea ordonatorului principal de credite la acordarea valorii de referință sectorială de 605,225 lei, fiecare astfel de hotărâre vizând mai mulți reclamanți. De asemenea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casașie și Justiție a făcut obiectul a 236 de popriri și a 600 de executări silite, vizând atât conturile instituției, cât și bunurile mobile aflate în proprietate, cum sunt autoturismele de serviciu, aspecte care au generat blocaje în activitatea mai multor parchete”, a mai transmis Parchetul General pentru G4Media.

Așa că procurorul general al României, Alex Florența, a fost nevoit să semneze ordinul prin care „salarizarea să se realizeze prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei începând cu data de 7 decembie 2018, precum și la plata diferențelor salariale după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Public”.

Pe 29 martie anul acesta, Corina Corbu, șefa ÎCCJ, a semnat un ordin prin care a dispus majorarea salariilor de la Înalta Curte prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei începând cu 1 ianuarie 2018. Ulterior, pe 12 aprilie, a semnat un alt ordin prin care a dispus majorarea cu 25% a salariilor din restul instanțelor începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Astfel, salariul unui judecător stagiar începe de la 7.000 de lei net, iar un președinte de Curte de Apel cu vechime de peste 20 de ani în magistratură ajunge la aproape 23.000 de lei net.

„Am câștigat 3.000-4.000 de lei la salariu”, a spus un procuror pentru G4media.