Tot ce trebuie să știi în dezbaterea despre sărbătorirea Paștelui. Papahagi: Rușii sunt bătuți în cap și au motive politice să mențină această diviziune, ca Estul să nu fie ca Vestul / Cei care ne critică sunt agenți pe față ai lui Putin (VIDEO)

Profesorul Adrian Papahagi a explicat miercuri, pentru B1 TV, cum au ajuns ortodocșii și catolicii să sărbătorească Paștele la date diferite, de ce el și alți intelectuali au propus ca sărbătoarea să fie la aceeași dată pentru toți creștinii și de ce acest lucru nu e deloc complicat așa cum pare.

Papahagi a susținut apoi că aceia care i-au criticat pentru această propunere „sunt agenții pe față ai lui Putin” și s-a referit inclusiv la ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, „care-l lăuda pe Putin mare ctitor”. De altfel, aceasta nu a fost singura declarație a lui Teodosie în favoarea dictatorului de la Kremlin.

„Oamenii care nu s-au smintit de un an și ceva că un stat cu majoritate ortodoxă bombardează de Crăciun, de Paște alt stat ortodox… că Rusia bombardează Ucraina, asta nu-i scandalizează…”, a mai remarcat Adrian Papahagi.

Externe - 06 nov, 15:28

Adrian Papahagi: Trump a câștigat și fiindcă americanii s-au săturat de woke-ism, fiindcă problemele pe care el le-a atins sunt reale / Mă îngrijorează că Trump îl apreciază foarte mult pe Viktor Orban (VIDEO)

Profesorul a explicat și rolul Rusiei în această situație și cum încurajează ea, pentru că are interesul, disensiunile dintre Est și Vest.

„Unitatea creștinilor esențială, este esențială pentru lumea întreagă!”, a ținut să sublinieze profesorul.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Politica Zilei”, moderată de Ioana Constantin pe B1 TV.

Papahagi, despre propunerea ca ortodocșii și catolicii să sărbătorească Paștele la aceeași dată

„Inițiativa s-a născut printr-o reflecție a noastră, a mea, a dlui Baconschi, a altor oameni în perioada pascală. Evident, unii au căutat aici mari conspirații, de ce fix acum, de parcă nu e normal să te gândești la decalajul nefericit al datei Paștilor când ea chiar se produce – între Paștele catolic, Floriile noastre, și Paștele nostru ortodox – nu de Crăciun sau de Anul Nou.

Deci am reflectat, am exprimat public regretul care mie mi se pare de bun simț al fiecărui creștin că, iată, cei doi plămâni ai creștinătății, Vestul și Estul, uneori chiar în interiorul aceleiași familii – fiindcă există familii mixte în care un membru e maghiar să zicem, soțul maghiar și soția româncă, sau români de-ai noștri în diaspora căsătoriți cu catolici sau protestanți și sunt nevoiți să sărbătorească în două date diferite același eveniment, ceea ce e smititor și stupid.

Ne-am exprimat acest regret și, dintr-odată, acest subiect s-a umflat cum se umflă adesea neprevăzut lucrurile pe Facebook. Diverse voci au văzut nu știu ce conspirații cabale, că furăm Paștele ortodox, mă și vedeam ca Grinch care fură Crăciunul (râde)… Papahagi și Baconschi care vin și fură Paștele ortodox și-l duc repede la Vatican sau nu știu ce fac sau sting Lumina de la Ierusalim sau o neglijează. Nici vorbă!”, a explicat profesorul.

Cum au ajuns creștinii să sărbătorească Paștele în zile diferite

Acesta a prezentat apoi un mic istoric, punctând care a fost rolul Rusiei, la vremea respectivă Uniunea Sovietică a lui Stalin, în problema care astăzi ne separă.

„În 325, la primul sinod ecumenic de la Niceea, care e fundamental pentru ortodoxie, acolo a și apărut cuvântul ”ortodox”, dreapta credință, s-a stabilit ca Paștele să aibă loc în aceeași duminică pentru toți creștinii.

Ulterior, au apărut niște calcule care au spus că el trebuie să se întâmple în duminica de după prima lună plină, care cade de echinocțiu, după care a intervenit problema infinită a calendarului…

La vremea aceea, se calcula după calendarul iulian, inventat pe vremea lui Iulius Cezar în 40 și ceva Înainte de Hristos. Calendarul avea rolul lui, dar apăreau niște decalaje. Deja pe vremea Niceei apăruseră trei zile de decalaj între ziua astronomică, echinocțiu astronomic și ce spunea calendarul.

Deci pentru ei pica pe 24 martie, nu pe 21 cum ar fi trebuit. Probelma a continuat și până s-a unificat calendarul, în secolul al IX-lea, și a ținut-o așa până în secolul al XVI-lea, când, din nou, calendarul s-a ameliorat pentru că, între timp, interveniseră și mai multe zile de decalaj, și a apărut așa-zisul calendar gregorian.

Calendarul gregorian a fost adoptat de toată lumea în Occident, iar în 1918, când România s-a unit, ardelenii erau pe calendarul gregorian, care ăla e cel corect, iar în Țara Românească și Moldova se folosea în continuare calendarul vechi. Deci pe vechi și pe nou, ok? Și atunci s-a decis politic, că nu putea să fie o țară cu două calendare, să se treacă la calendarul gregorian.

A și avut loc o întâlnire pan-ortodoxă exact acum 100 dea ni în care toți au decis să treacă la calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Română a și trecut la calendarul gregorian și câțiva ani, doar 3, din ’24 și ’27, am sărbătorit Paștele nu adică împreună sau l-am luat pe al catolicilor, ci am îndreptat calendarul! Așa s-a întâmplat că am sărbătorit împreună.

Rușii n-au vrut și au chemat alt sinod în ’48, pe vremea lui Stalin și au zis ”nu, vă aliniați toți cu noi de Paște, dar de Crăciun noi rămânem pe vechi, voi rămâneți pe nou”. Deci azi suntem într-o struțo-cămilă.

Deci nu e nimic tenebros, e o îndreptare a calendarului”, a explicat Adrian Papahagi.

Papahagi: Rușii sunt bătuți în cap și au motive politice să mențină această diviziune

„Ce cerem noi? Ce am cerut Sfântului Sinod? Să întețească discuțiile cu ceilalți ortodocși, în special cu rușii, care sunt bătuți la cap și care au și motive politice să mențină această diviziune, ca Estul să nu fie ca Vestul și să mențină un calendar evident strâmb.

Și să vorbească cu grecii, cu Ierusalimul și așa mai departe…

În 2025 se împlinesc 1700 de ani de la Conciliul de la Niceea și, întâmplător, Paștele cade la aceeași dată la noi, și la catolici.

Sunt deja discuții între Patriarhul ecumenic de la Constantinopol și Papa Francisc, între adunările episcopale, în interiorul ortodoxiei și trebuie să se manifeste”, a mai declarat profesorul Adrian Papahagi, pentru B1 TV.