Izvorul Tămăduirii: semnificația sărbătorii și tradițiile care se respectă în această zi

Creștinii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii în fiecare an, în prima zi de vineri, după Paște, în Săptămâna Luminată.

Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare cu dată schimbătoare, din calendarul ortodox. Aceasta este stabilită în funcție de data Învierii Domnului. În 2023, are loc la data de 21 aprilie.

Ce semnificație are prima zi de vineri după Paște

Izvorul Tămăduirii este un praznic dedicat Maicii Domnului, celebrat în fiecare an în Săptămâna Luminată, în prima zi de vineri de după Paște. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendar și amintește de una dintre minunile Maicii Domnului, scrie wowbiz.ro.

Izvorul Tămăduirii este sărbătorit încă din cele mai vechi timpuri și se spune că totul a început de la o legendă în care un bărbat orb și-a recăpătat vederea, după ce s-a spălat pe față cu apă din izvor.

După ce s-a vindecat, drept mulțumire, Leon ridică o biserică, iar lăcașul de cult va avea hramul „Izvorul Tămăduirii”. Mai apoi, un alt împărat găsește vindecare în același loc și, la fel, ridică o biserică.

Ce tradiții se respectă pe 21 aprilie

În fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujba special organizată, în cinstea Maicii Domnului. Este o sărbătoare importantă pentru creștinii ortodocși. Oamenii aprind lumânări, se roagă și împart pachete cu alimente, însoțite de lumânare aprinsă, pentru sufletele adormiților.

În această zi, în toate bisericile se oficiază slujbe de sfinţire a apei. Preoții merg la râuri și fântâni pentru a le sfinți cu ocazia acestui praznic. Slujba de astăzi transformă apa în Aghiasma Mică, pe care credincioșii o pot consuma pe parcursul anului.

Potrivit crestinortodox.ro, în această zi, în unele zone ale țării, tinerii adolescenți fac legământul juvenil. Acest legământ se făcea, cu sau fără martori, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care făceau jurământul respectiv: pronunțarea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului și al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoțite întotdeauna de o lumânare aprinsă, îmbrățișarea frățească, ospătarea cu alimente rituale și dansul.

În România, Mănăstirea Ghighiu este cunoscută grație icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, dar și prin izvorul ei tămăduitor. Și la Mănăstirea Dervent și Mănăstirea Horăcioara există un izvor cu apă vindecătoare, scrie sursa citată.