Marcel Boloș (PNL), ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat, marți, că în recomandările specifice de țară au fost avertizați că afectează sustenabilitatea finanțelor publice prin deciziile ad-hoc de majorare a pensiilor și a salariilor bugetarilor. Sistemul de pensii și cel al salarizării publice trebuie să fie sustenabile, or tocmai de aceea este necesară regândirea lor, fapt prevăzut în PNRR. Boloș a punctat că reformele sunt grele și, evident, pe cei vizați îi vor nemulțumi.
Boloș a declarat întâi că el a prezentat trei scenarii, care nu au fost încă discutate în coaliție.
„Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns.
În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale.
Dar toate acestea sunt scenarii care să ne ducă în zona de validare a jalonului pe care îl avem în reforma salarizării personalului bugetar, pentru care avem deadline-ul în trimestrul 2 al acestui an”, a explicat ministrul, pentru Digi24.
Acesta a precizat că și în reforma sistemului de salarizare, și în cea a sistemului de pensii și în cea privitoare la pensiile speciale trebuie ținut cont de principiul sustenabilității: „Adică toate aceste volume de cheltuieli publice trebuie să le asigurăm sustenabilitatea pe termen lung. Pe bună dreptate Comisia ne solicită această condiție, pentru că sunt volume de cheltuieli foarte mari”.
„Este limpede că această corelație între caracterul se sustenabilitate, analiza de impact și revizuirea coeficienților pe care i-am menționat, precizare care a fost preluată în spațiul public și discutată sub forma de tăieri, acestea vor fi condiții de reformă dure. Este valabil și în cazul reformei privind pensiile speciale.
N-aș vrea să avansez acest procent pentru a-i speria pe cei din sectorul public, dar intervalul este între 5-10% reducere.
Reformele nu se fac cu mânuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți. Toată lumea conștientizează că în orice stat membru s-a făcut reformă, nu s-a făcut cu mănuși de catifea. Ele presupun pe fond și măsuri care nu plac mai ales celor pe care îi afectează”, a mai declarat Marcel Boloș, pentru Digi24.
Acesta a făcut apoi o comparație cu Germania, Italia și Franța pentru a ilustra cât de departe e România de ce ar trebui să fie în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu salariile din totalul veniturilor încasate la bugetul de stat.
„Avem aceste 4 reforme cu greutate, și dure pentru ceea ce înseamnă sistemul de cheltuieli publice, dar și pentru guvernanța corporațiilor de stat, care este socotită de aceeași amploare și importanță de către Comisia Europreană. Dacă acest indicator va fi de referință (5-10% – n.red.), reducerea se face de la 37% (ponderea din venituri către plata bugetarilor – n.red.). Să coborâm de la 37%. Este mult, dar vă dau 3 exemple. Sunt țări precum Germania, Italia, Franța care au această pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor încasate undeva între 20-25%. Și atunci, noi fiind cu mult peste ceea ce este media europeană este posibil să avem acest indicatori de referință (5-10% – n.red.), sau probabil poate să fie și ponderea pe care o dețin în PIB”, a mai explicat Marcel Boloș, pentru Digi24.