Președintele Iohannis a promulgat legea avertizorului de integritate, unul dintre motivele blocării unei tranşe de 3,2 miliarde de euro în PNRR

Președintele Iohannis a promulgat marți, 28 martie, legea avertizorului de integritate, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Acesta era unul dintre motivele pentru care Uniunea Europeană a blocat o tranșă de 3,2 miliarde de euro în PNRR.

Klaus Iohannis a promulgat legea avertizorilor în interes public

„Prezentul demers legislativ propune modificarea articolului 6 alineatul (2) din Legea nr. 361/2022, astfel că raportările anonime urmează a se examina și soluționa în măsura în care cuprind indicii referitoare la încălcări ale legii, cerința referitoare la temeinicia indiciilor fiind eliminată”, potrivit expunerii de motive.

Politică - 20 sep, 21:58

Oana Florea (PSD): Eu nu îl văd pe Klaus Iohannis în Parlament. Cum ar putea el să intre în lift cu 5 senatori odată sau să stea în bancă? S-ar potrivi la Comisia de turism, Comisia de sport, dacă ar veni la birou (VIDEO)

Inițiativa a fost semnată de liderii PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Pe 21 martie, Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, modificarea la legea avertizorilor de integritate, necesară în urma solicitării Comisiei Europene, pentru a se debloca cererea de plată numărul 2 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Proiectul de lege a fost adoptat de către deputaţi în forma votată de Senat.

Prin Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, România, în calitate de stat membru, a transpus în legislaţia naţională Directiva UE 2019/1937. Transpunerea Directivei constituie jalonul 430 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În cadrul evaluării legii efectuate cu prilejul celei de a doua cereri de plată, Comisia Europeană a transmis autorităţilor naţionale obiecţiile sale, notează observatornews.ro.

Potrivit Comisiei Europene, „indicii temeinice” din cuprinsul articolului este de natură a conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime. De asemenea, CE mai specifică că prevederea nu ar asigura potenţialilor avertizori „nivelul adecvat de certitudine juridică” şi ar putea descuraja raportările.