Raportul tragediei din Apuseni: Pilotul a anunțat probleme de givraj, fără a spune că e stare de urgență. Ne confruntăm cu o eroare în managementul misiunii (VIDEO)

Aeronava prăbușită în ianuarie 2014, în munții Apuseni, s-a prăbușit din cauza unui givraj care a dus la coborârea altitudinii.

Potrivit unui investigator CIAS, pilotul a anunțat că se confruntă cu probleme de givraj, fără a spune că este stare de urgență.

Din această cauză, aeronava nu a reușit să atingă înălțimea optimă.

”Din cauza givrajului, deasupra plafonului de nori s-a produs blocarea motoarelor”, au mai spus membrii comisiei de anchetă, arătând că aeronava a zburat tot timpul, deasupra Carpaţilor Meridionali, sub altitudinea minimă admisă.

Suciu a precizat că dacă înălțimea scade, aeronava nu va mai beneficia de controlul radar, astfel că se presupune că echipajul își poate stabili poziția în raport cu reperele terestre.

Investigatorul a subliniat că pilotul a coborât până la 2.400 de metri sub radar, iar „pilotul și-a asumat decizia de a renunța la asistență”.

Aeronava s-a confruntat cu un givraj sever la nivelul carburatoarelor motoarelor, lucru care nu a mai permis atingerea altitudinii de 11.000 de picioare.

”Pe parcursul acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce nu a permis aeronavei să atingă altitudinea de 11.000 de picioare”, a arătat Suciu.

VEZI AICI RAPORTUL INTEGRAL PRIVIND ACCIDENTUL AVIATIC DIN APUSENI AL CIAS

„Singura persoană care are toate datele și care e îndreptățită să ia decizii e comandantul de echipaj. Când ia decizia să coboare într-un spațiu de clasa G (zbor în spațiu necontrolat) își asumă întreaga responsabilitate a zborului”, a explicat Suciu, subliniind că operatorul din spațiul de control are un rol strict de informare, neavând dreptul să sugereze nimic comandantului de zbor.

Potrivit acestuia, cauza care a dus la decesul pilotului este faptul că odată cu prăbușirea aeronavei o aripă ruptă a lovit cabina de pilotaj.

„Nu putem să discutăm de o eroare în pilotaj. Ne confruntăm cu o eroare în managementul misiunii. Nu este același lucru. Condițiile meteo au favorizat radical”, a afirmat oficialul CIAS care a precizat că Adrian Iovan nu era pregătit pentru pilotarea aeronavei pentru că avusese o pauză de 11 luni.

„Analizând frecvența zborurilor până la accident, pe aeronava  BN-2A  27, comisia a constatat că sunt intervale cu o frecvență de cel puțin 2 luni în care pilotul nu a mai zburat această aeronavă, după care, în final, ultimul interval a fost de peste 11 luni”, conform datelor din raport.

Suciu a adăugat că aeronava a fost comandată de pilot și că era pregătită pentru un zbor instrumental.

Raportul prezentat luni are 127 de pagini și a fost realizat cu sprijinul statului de fabricație a aeronavei, Marea Britanie, și a statului de producere a motoarelor, SUA. Implicarea acestora presupune faptul că se apelează la organisme de investigare similare, un reprezentant acreditat participând activ la realizarea raportului.

Directorul general al Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), Nicolae Stoica, a declarat că în urma investigațiilor au fost emise recomandări de siguranță care vizează Aviația Civilă, AACR, Școala Superioadă de Aviație, ROMATSA, dar și Ministerul Transporturilor.

În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

#DIRECT_ONE_rgnag6#