Analist economic: „Nu exclud ca de Paște să avem cele mai mari prețuri din ultimii 30 de ani, din România” / Cât trebuie să scoată românii din buzunar pentru alimentele necesare de sărbători

Prețurile au crescut în mod îngrijorător, iar românii resimt în buzunarele lor aceste schimbări.

Cartofii noi au ajuns pe tarabele piețelor, dar se vând la un preț uriaș, în comparație cu alți ani. Specialiştii anunţă cel mai scump Paşte de după 1989.

„Nu exclud ca de Paște să avem cele mai mari prețuri din ultimii 30 de ani, din România”

Pe măsură ce se apropie Paștele, ne pregătim pentru efortul financiar considerabil care vine odată cu masa tradițională de sărbătoare. Cu mai puțin de o lună înainte, costul pentru orice, de la carne la verdeață, a crescut vertiginos și se pare că acesta este doar începutul.

România se pregătește pentru o perioadă dificilă și costisitoare odată cu apropierea Paștelui. Prețurile supermarketurilor sunt în creștere, agravând creșterea continuă a inflației fără niciun semn de relaxare. În februarie 2023, rata anuală a inflației a crescut cu 0,4%, rezultând o creștere de la 15,1% în ianuarie la un alarmant de 15,5%.

Clienții pot simți o creștere palpabilă a prețurilor la alimente, care au crescut cu 22,35%. În scurta perioadă de o lună, din ianuarie până în februarie, costul legumelor și conservelor de legume a crescut cu 4,88%, în timp ce cartofii au înregistrat o creștere de 4,61%. Între timp, peștele proaspăt, brânza, ouăle, zahărul, laptele, carnea de pasăre, produsele de morărit și de panificație au înregistrat salturi variind de la 1,01% la 2,78%. Nici măcar berea nu a fost cruțată, înregistrând o creștere de 1,63% a prețului.

Adrian Negrescu, consultant economic, se gândește la posibilitatea în care prețurile ar putea ajunge la pragul cel mai înalt întâlnit din ultimii 30 de ani. „Prețurile produselor alimentare se vor afla în prim plan în perioada următoare și nu exclud ca de Paște să avem cele mai mari prețuri din ultimii 30 de ani, din România. Este vorba despre dorința supermarketurilor de a specula vânzările în creștere cu ocazia sărbătorilor.Inflația se va diminua semnificativ din a doua parte a anului măcar din prima efectului de bază. Anul trecut prețurile au crescut cel mai mult în toamna lui 2022, astfel că în toamna lui 2023 nu vom mai putea înregistra creșteri de peste 20-30% cât am văzut atunci. Prețurile se vor tempera, dar vor continua să crească. Puterea de cumpărare a românilor va continua să scadă pe tot parcursul acestui an, iar presiunea pe consum, principalul motor al economiei, se va accentua. Abia din 2024, în cazul în care toate stelele se vor alinia din punct de vedere economic, să ne așteptăm la o reducere semnificativă a inflației și la o revenire a consumului”, a explicat Adrian Negrescu, potrivit RomâniaTV.

BNR a prezis o scădere în forță de la 11,2% până la 7%, în ceea ce privește rata anuală a inflației până la finalul anului curent, iar pentru 2024, instituția a anunțat că rata inflației va ajunge la sub 4,5%, a relatat sursa citată.

„Datele sunt bazate pe informaţiile din prezent şi cu politicile care ştim că vor fi urmate, nu sunt nerealiste. Însă, au un anumit grad de risc. Nu ştim ce se va întâmpla cu războiul de la graniţă, nu ştim ce se va întâmpla cu preţurile produselor de bază. Este o prognoză foarte temperată. Nu ne-am aventurat să spunem: doborâm inflaţia. Suntem extrem de temperaţi”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei din februarie 2023. Adrian Negrescu este de acord cu prognoza realizată de BNR, în care se spune că inflația va ajunge în scădere până la finalul anului 2023. Consultantul adaugă faptul că motivul exploziei prețurilor din România este dat de „problema energiei și a gazelor”.

„Inflația va continua să crească în România cu rate de peste 10% în lunile următoare și abia din a doua parte a anului, probabil din toamna acestui an, să ajungem la o inflație de 8-9%. Depinde însă de modul în care autoritățile vor gestiona problema energiei și a gazelor, fiind principalele cauze ale creșterilor de prețuri din România. În momentul de față avem prețuri plafonate la energie și gaze, prețuri care sunt mai mari decât cele din piața liberă. Noi am plafonat prețul gazelor la 0,31 de lei pe kilowatt/ oră în condițiile în care în piață prețurile sunt pe la 0,24. Deci cred că o flexibilizare a acestui mecanism de plafonare în sensul scăderii costurilor cu energia și gazele ar ajuta atât românii, cât și firmele care sunt nevoie să plătească sume mai mari pentru aceste principale utilități care duc la scumpirile din economie. Dacă vom menține aceste praguri de preț, inflația va continua să crească”, a declarat Adrian Negrescu.

„Ne așteaptă un an incert din punctul de vedere al afacerilor”

Președintele Romalimenta, Sorin Minea a vorbit despre industria alimentară în 2023, despre prețurile la alimente și calitatea lor. El a spus, printre altele, că nu crede că mai sunt producători care să respecte rețetele vechi.

„Problemele au fost mari chiar începând din 2021: o scădere a consumului, o creștere a costurilor pe fondul creșterii costurilor din energie, a majorărilor salariale și așa mai departe. Industria alimentară ca atare nu a prea primit ajutoare în România. Fermierii au mai primit câte ceva. Cred că suntem singura țară din Europa care nu am dat ajutoare directe pentru industria alimentară. Nu am avut bani, nu știu ce s-a întâmplat, cert este că ne confruntăm cu o criză de capital, cu o criză de materii prime, cu o scădere a consumului. O parte vor vinde, o parte vor intra în faliment, o parte mai mică va rezista”, a declarat Sorin Minea.

În orice caz, a continuat el, „ce se va întâmpla în viitor depinde nu numai de noi. Ați văzut, toate țările au declarat că au dat ajutoare – și vorbesc de ajutoare directe, bani nerambursabili – către industria alimentară. Noi suntem în perioada de tatonare a posibilității de a da. Deci, nu se știe nimic. Practic, va fi o cucerire a industriei de falimente românești de către firmele foarte mari care au capital în spate. Va fi o diversificare a pieței foarte mici, în general piața nefiscalizată, și va fi o creștere în continuare a economiei la negru sau a economiei gri. Nu văd mai bucurii care să ne aștepte. Laptele ați văzut, cei de la lapte declară clar că prețurile sunt insuficiente, nu pot vinde. La carne ne confruntăm cu creșteri în fiecare zi a prețului cărnii, cu o scădere a efectivelor de porcine în toată Europa, ceea ce va duce la creștere de prețuri. O creștere a prețului la carne de vacă. Nu a crescut prețul la carnea de oaie, dar noi nu suntem consumatori de oaie, din păcate”, a subliniat președintele Romalimenta.

În opinia lui, „ne așteaptă un an incert din punctul de vedere al afacerilor. La prețuri, este imposibil ca cineva să facă o prognoză de preț, pentru că, în afară de ceea ce se vede și ce nu se vede, cheltuieli foarte mari indirecte care cresc tot timp, scăderile de vânzări. Deci s-ar putea să ne așteptăm la un an cu creșteri de prețuri, nu știu cât de mari, nu știu cât de bruște, să vedem ce se întâmplă și cu băncile. În ceea ce privește industria, ca număr de competitori este posibil să se restrângă”.

De asemenea, Sorin Minea a menționat că vor exista și falimente. „Și nu uitați anunțul, care nu îmi aparține, a fost făcut acum vreo două luni de zile de către președintele unui foarte mare lanț de magazine, un președinte din Franța, nu din România, care a spus că ne vom confrunta cu o scădere constantă a calității produselor de la raft. Din punctul meu de vedere este o declarație destul de ciudată, dar știind piața, trebuie să mărturisesc că ne confruntăm cu așa ceva. În clipa în care se face o presiune pe preț, presiunea nu se mai poate duce în industrie decât prin scăderea nivelului de calitate și asta încerc să le spun celor care vin cu ideea că vom pune presiune pe magazine. Desigur, orice presiune de acest gen, magazinul va întoarce presiunea împotriva mea, a industriei, eu va trebui să scad calitatea sau va trebui să dau faliment. Nu cred că, acum, mai sunt mulți producători care țin la rețetele care le aveau și care țin la rețetele vechi. Fiind o presiune de preț, nu au cui să vândă, teoretic. Oamenii nu au bani”, a explicat președintele Romalimenta.