21 de candidaţi se bat pentru 14 funcţii de vicepreşedinte la congresul PSD de duminică, unde va fi aleasă echipa lui Liviu Dragnea. Evenimentul aduce schimbări majore în conducerea partidului. Sunt înlocuiţi, aşadar, o mare parte dintre liderii susţinuţi în ultimii ani de premierul Victor Ponta, informează B1 TV.
Dintre cei 21 de candidaţi, doar 5 sunt vicepreşedinţi în funcţie. Cei mai mulţi dintre cei înscrişi în cursă ar putea ajunge pentru prima dată în funcţii de conducere în PSD, iar o mare parte dintre ei sunt lideri ai partidului susţinuţi şi promovaţi de Liviu Dragnea. Un exemplu este senatorul Mihai Fifor, care a reuşit, cu sprijinul liderului PSD, să-i urmeze lui Ilie Sârbu la conducerea grupului senatorial al partidului.
Dragnea şi-a exprimat o preferinţă clară şi în ceea ce priveşte candidaţii pentru fosta sa funcţie din partid – cea de vicepreşedinte executiv. Întrebat dacă are aceeași susținere și pentru Constantin Niță, așa cum are pentru Zgonea, în cursa pentru funcția de președinte executiv al PSD, Dragnea a insistat că el va vota cu Zgonea.
„Eu nu sunt Răzgândeanu. Mi-am anunțat susținerea pentru Valeriu Zgonea, am spus-o public și mi-o susțin. Este dreptul meu să votez și voi vota la Congres pentru Valeriu Zgonea”, a spus Dragnea.
În cursa pentru cele 10 poziţii de vicepreşedinte alocate bărbaţilor, s-au înscris 15 social-democraţi. Printre ei se află secretarul general Andrei Dolineaschi, liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor, ministrul Economiei, Mihai Tudose, dar şi cel al Sanatatii, Nicolae Banicioiu. Alte şase femei se luptă pentru patru funcţii de vicepreşedinte , şi anume senatorul Ecaterina Andronescu, primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, Gabriela Firea şi fostul ministru Doina Pană.
Vechea gardă din PSD a renunţat să se mai înscrie pentru funcţiile de vicepreşedinte. Ies astfel din prima linie a conducerii partidului lideri importanţi, precum Mircea Duşa, promovat de Victor Ponta după câştigarea şefiei PSD în 2010 sau Ioan Rus.
De asemenea, a fost introdusă condiţia ca toţi membrii ce vor face parte din Biroul Politic Naţional să nu ocupe şi funcţii de lideri în teritoriu, situaţie în care se află nume grele din partid, precum liderul de Vrancea, Marian Oprişan sau Mircea Duşa, lider şi el în Harghita.
Nici alți lideri locali apropiați de Victor Ponta nu și-au mai depus candidatura. Este vorba, de exemplu, despre Ion Mocioalcă, președintele PSD Caraș Severin, și unul dintre cei mai activi susținatori ai premierului după izbucnirea dosarului „Turceni-Rovinari” în care Ponta este trimis în judecată. Mai mult, Victor Ponta a fost naș la nunta fiicei lui Mocioalcă. Un alt exemplu este Ion Călinoiu, președintele executiv al PSD Gorj, filială de care aparține Victor Ponta, dar și al Consiliului Județean.
De menționat este că, potrivit unor surse, Oprișan și-ar fi dorit o candidatură la o funcție din PSD, vicepreședinte sau chiar președinte executiv. Acesta s-a hotărât să rămână la conducerea filialei sale.
De altfel, interdicția cumulului de funcții i-ar afecta și pe alți șapte candidați la funcții de conducere în PSD, în eventualitatea în care vor caștiga la Congresul de duminică: ministrul Economiei, Mihai Tudose, este și președintele PSD Brăila, organizație la care ar trebui să renunțe în cazul în care va intra în conducerea centrală a PSD, liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor, este și președinte al organizației municipale PSD Craiova, Gabriel Vlase este președinte executiv al PSD Bacău, Gheorghe Simon este vicepreședinte PSD Maramureș.
La rândul lor, Mihai Chirică este președinte al organizației municipale PSD Iași, Constantin Niță este președintele PSD Brașov, iar Aurelia Fedorca este președintele organizației orășenești a PSD Negrești-Oaș.
#DIRECT_ONE_epfv3u#