Pentagonul a fost acuzat că blochează datele colectate de serviciile secrete americane despre crimele de război comise de Rusia în războiul din Ucraina și care ar fi trebuit să ajungă la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga.
Casa Albă și Departamentul de Stat al lui Biden s-au declarat adepții cooperării cu CPI, cu sediul la Haga, ca mijloc de a trage la răspundere forțele rusești pentru crime de război, însă Ministerul Apărării se opune cu fermitate, pe motiv că precedentul ar putea fi în cele din urmă îndreptat împotriva soldaților americani, potrivit The Guardian.
The New York Times a citat foști și actuali oficiali spunând că opoziția Pentagonului este un obstacol real în transmiterea acestor date.
Acesta a relatat că Consiliul de securitate națională (NSC) a convocat o reuniune a înalților oficiali la 3 februarie pentru a încerca să rezolve disputa, dar că secretarul apărării, Lloyd Austin, nu a cedat. Joe Biden nu a luat încă o decizie finală.
Senatorul republican Lindsey Graham, care s-a aflat la originea unei rezoluții a Congresului prin care se cerea sprijinul Statelor Unite pentru instanța internațională privind Ucraina, a dat vina tot pe Pentagon.
„DoD [Departamentul Apărării] s-a opus modificării legislative – aceasta a trecut cu o majoritate covârșitoare – și acum încearcă să submineze litera și spiritul legii”, a declarat Graham pentru New York Times, în declarații confirmate pentru The Guardian de biroul său.
„Mi se pare că Departamentul Apărării este copilul-problemă aici și cu cât mai repede vom reuși să punem informațiile în mâinile CPI, cu atât mai bine va fi pentru lume.”
Solicitată să comenteze, purtătoarea de cuvânt a NSC, Adrienne Watson, a declarat: „Forțele rusești au comis crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina, iar poporul ucrainean merită dreptate.”
Ea a adăugat: „Statele Unite sprijină o serie de investigații pentru a-i identifica și a-i trage la răspundere pe cei responsabili, inclusiv prin intermediul Parchetului General ucrainean, al Națiunilor Unite, al misiunilor de experți stabilite în cadrul „mecanismului de la Moscova” al OSCE [Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa] și al Curții Penale Internaționale, printre altele”, a declarat Watson.
Experții juridici americani au contribuit la elaborarea statutului de la Roma, care a creat Curtea Penală Internațională de la Haga. Acesta a fost semnat de Bill Clinton în 2000, dar nu a fost ratificat de Senat, iar succesorul lui Clinton, George W Bush, a retras semnătura SUA.
În 2018, SUA au ameninţat că vor sancţiona Curtea Penală Internaţională (CPI) dacă va pune sub acuzare soldaţi americani suspectaţi că ar fi comis crime de război în Afganistan, scria BBC.
Atunci, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, a numit Curtea ca fiind „ilegitimă” şi a promis că SUA vor face tot ce pot pentru a-şi proteja cetăţenii.
Bolton era extrem de nemulţumit de cererea din 2017 a procurorului Fatou Bensouda de a efectua o investigaţie privind posibile crime de război în Afganistan, fiind suspectaţi soldaţi şi ofiţeri ai serviciilor secrete americane.
De altfel, nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaşte curtea, care a fost înfiinţată în 1997 şi deschisă la Haga în 2002.
Opozanții americani ai Curții au susținut că această instanță ar putea fi folosită de inamicii Americii pentru a urmări în justiție soldații americani care luptă în războaie străine, în ciuda garanțiilor incluse în statut, care prevăd că instanța internațională ar avea jurisdicție doar în cazul în care instanțele din țara de origine a suspecților nu vor sau nu pot să îi judece.
La conferința de securitate de la Munchen din februarie, Kamala Harris a declarat că SUA au stabilit că Rusia a comis crime împotriva umanității în Ucraina.
Vicepreședintele a adăugat că SUA „vor continua să sprijine procesul judiciar din Ucraina și investigațiile internaționale, deoarece trebuie să se facă dreptate”.
Harris nu a spus însă nimic despre cooperarea cu CPI, dar săptămâna trecută, Beth van Schaack, ambasadorul general al SUA pentru justiție penală la nivel mondial, a declarat la o conferință: „Curtea Penală Internațională ocupă un loc important în ecosistemul justiției internaționale, iar Statele Unite sprijină ancheta procurorului CPI”.
CPI, care are 123 de state membre, urmăreşte în justiţie persoanele responsabile de cele mai grave atrocităţi atunci când o ţară nu poate sau nu doreşte să facă acest lucru.