Descoperire neașteptată al recensământului: Zeci de orașe din România trebuie să redevină comune

Conform Recensământului din 2022, s-a constatat că există aproape 80 de localități din România care sunt prea mici pentru a fi clasificate în categoria lor actuală. În mod specific, aproape 40 de orașe au o populație sub 5.000 de locuitori, în timp ce aproape 40 de municipii au o populație sub 25.000. Această situație a determinat autoritățile locale să ia măsuri pentru a retrograda statutul administrativ al acestor localități.

O localitate trebuie să aibă cel puțin 5.000 de locuitori pentru a fi încadrată ca oraș

Specialiștii spun că aceasta acțiune poate avea un impact negativ asupra angajaților din administrațiile publice locale, deoarece retrogradarea poate duce la diminuarea salariilor funcționarilor și aleșilor locali și la scăderea taxelor locale. De exemplu, în județul Brașov există un municipiu și două orașe care nu mai îndeplinesc criteriul de populație necesar pentru a fi considerate astfel.

„La noi, la Brașov, avem la Predeal, Rupea și Codlea o populație mai mică decât în 2011, în sensul că aceste localități chiar au căzut sub pragurile la nivelul cărora se aflau la recensământul de acum 12 ani”, a precizat directorul adjunct al Direcției Județene de Statistică Brașov, Mihaela Pâtea, citat de adevărul.

Eveniment - 13 sep, 16:56

Orașul din Constanța unde un apartament cu două camere costă 5.000 de euro. Care este cel aflat la polul opus

Potrivit datelor culese la recensământ, Predealul are 4.020 de locuitori și Rupea are 4.907 locuitori, iar conform legii, o localitate trebuie să aibă cel puțin 5.000 de locuitori pentru a fi încadrată ca oraș. În plus, municipiile pot fi orașe cu minim 25.000 de locuitori, iar Codlea are 20.534 de locuitori, conform datelor culese. Este important să menționăm că aceste date sunt provizorii și se referă la populația rezidentă, nu la cei care au domiciliul în aceste localități.

Reclasificarea localităților se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii. În general, schimbările de statut ale localităților au fost în sensul creșterii rangului, de la comună la oraș sau de la oraș la municipiu. Reducerea numărului de consilieri locali și a salariilor angajaților din primării, dar și a taxelor și impozitelor locale ar fi o consecință a acestor schimbări.

Orașe în România care n-au nici măcar 2.000 de locuitori

Există și orașe în România care nu au nici măcar 2.000 de locuitori, cum ar fi Nucet și Băile Tușnad, iar alte orașe mici, cum ar fi Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Herculane, Sulina și Făurei, nu mai pot fi încadrate la această categorie. De asemenea, există municipii, cum ar fi Orșova, Beiuș, Vatra Dornei, Urziceni, Calafat sau Adjud, care nu îndeplinesc criteriul populației și nu ar mai putea fi considerate municipii.

Pentru a fi încadrate ca orașe sau municipii, localitățile trebuie să îndeplinească și alte criterii, cum ar fi ca trei sferturi din populație să fie ocupată în activități neagricole, 70% să aibă apă în casă și 55% să aibă baie și WC în locuință. Alte prevederi se referă la spitale, medici, școli, baze sportive, hoteluri, străzi modernizate, spații verzi și depozite de deșeuri.

În concluzie, trecerea la un rang superior sau inferior al unei localități se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, iar decizia se bazează pe îndeplinirea unor criterii specifice, inclusiv cel al populației.