În luna ianuarie 2023, Ministerul Finanţelor a atins recordul ultimilor 30 de ani la împrumuturi: 10.9 miliarde de euro, fără Tezaur. Totuşi, o scădere a veniturilor bugetare în 2023 obligă guvernul să caute resurse suplimentare.
Economiştii atrag atenţia că taxa ar fi „un TVA pe steroizi, care poate declanşa o scumpire de cca 3% pentru supermarketuri şi benzinării”, după cum spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România, citat de Economica.
Cu două emisiuni pe pieţele externe şi 12 pe piaţa internă, fără a mai lua în calcul emisiunile de titluri de stat Tezaur pentru populaţie, Ministertul Finanţelor a atins o performanţă lunară unică în ultimii 30 de ani: împrumuturile au atins 10,9 miliarde de euro.
În timp ce de pe extern, în dolari și euro, statul a luat aproape 28 de miliarde de lei de la investitori, iar de pe intern a împrumutat 26,6 miliarde de lei de la bănci, fonduri de pensii și alți mari investitori, suma atrasă direct de la populație, prin programul Tezaur, este una destul de mică, de 845,85 milioane de lei.
„Totalul împrumuturilor din luna ianuarie de peste 11 miliarde de euro au fost cu peste 350% mai mult decât îşi planificase statul”, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România şi al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România.
Aşa cum explică şi Codîrlaşu, Minsterul Finanţelor a dorit să profite de faptul că, la nivel global, investitorii, încurajaţi de perspectiva ca inflaţia să scadă mai rapid decât era preconizat iniţial, au manifestat dorinţa de a investi şi de a-şi lua risc suplimentar pe România.
Conform strategiei publicate, pentru a acoperi deifictul bugetar previzionat de 4,4% din PIB în 2023, Ministerul Finanţelor ar trebui să se împrumute circa 160 de miliarde de lei, adică în jur de 32 de miliarde de euro.
Datoria publică ar putea depăşi în acest an nivelul sustenabil de 50%-55% din PIB şi nu doar din cauza unor împrumuturi. În 2022, nivelul deficitului bugetar a fost mai mic decât cel preconizat. Dar la acest fapt a ajutat inflaţia care a crescut peste aşteptări, majorând în acest fel cuantumul veniturilor în PIB.
Tocmai de aceea, guvernanţii se uită după soluţii care ar putea creşte veniturile la buget. Taxa de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri mari ar fi una dintre aceste soluţii.
Numai că, aşa cum apreciază Adrian Codîrlaşu, măsura ar putea avea un efect de domino care ar determina majorări pe lanturile de producţie.
1% la cifra de afaceri ar putea determina o majorare de 3% a preţurilor de pe întreg lanţul de producţie.
„Impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar echivala practic cu un TVA pe steroizi. Pentru că acest procent s-ar aplica în lanţ tuturor participanţilor la lanţul de producţie şi în final s-ar adăuga un 3% la preţul produselor, procent care ar fi reflectat şi în inflaţie”.