Istoricul Mihai-Florin Hasan, despre „Otomanii: Mahomed vs Vlad Țepeș“: “Pentru vestici e cu siguranță o detașare evidentă de mitul Dracula cu care au fost obișnuiți de decenii” (VIDEO)

Istoricul Mihai-Florin Hasan, despre „Otomanii: Mahomed vs Vlad Țepeș“: “Pentru vestici e cu siguranță o detașare evidentă de mitul Dracula cu care au fost obișnuiți de decenii (VIDEO)
Sursa foto: Netflix

Al doilea sezon al serialului Netflix „Ascensiunea imperiilor: Otomanii“, lansat pe 29 decembrie, care îl are în prim-plan pe domnitorul Vlad Țepeș a devenit în scurt timp un adevărat fenomen media, dominând topurile de la noi din țară. Intitulat „Otomanii: Mahomed vs Vlad Țepeș“, producția  prezintă lupta dintre sultanul Mahomed al II-lea și voievodul valah Vlad Țepeș, la câțiva ani după cucerirea Constantinopolului și consolidarea puterii imperiale otomane.

Producția despre Vlad Țepeș care a intrat în topurile Netflix

Serialul este o producție turcească, plasată în categoria genului docu-dramă istorică, la care au luat parte actori și istorici români. Odată lansat, nu a durat mult ca publicul românesc să considere serialul drept cea mai bună reprezentare cinematografică în care sunt prezentate evenimente din istoria națională. Nu e de mirare, având în vedere autenticitatea faptelor, detaliile care reconstruiesc minuțios atmosfera epocii medievale și imaginea neidealizată a celor două personalități: Mahomed  al II-lea și Vlad Țepeș.

Caracterul documentar al serialului este dat și de comentariile istoricilor care explică anumite scene și oferă informații pe care mulți le vor auzi pentru prima dată despre lupta sângeroasă pentru putere în Imperiul Otoman și în Țara Românească, despre tacticile de luptă sau despre formarea alianțelor în Evul Mediu.

Pe de altă parte, efectele speciale, scenele dramatice și interpretarea actorilor permit ca publicul să vizualizeze într-un mod unic evenimentele descrise în cărțile de istorie, precum traversarea Dunării de către otomani, tactica “pământului pârjolit”, folosită de domnitorul valah sau brutalitatea prin care Vlad Țepeș își elimina adversarii.

În ceea ce privește imaginea pe care serialul o construiește domnitorului valah are loc o dublă demitizare. Publicul românesc are ocazia de a scăpa de clișeele naționaliste promovate în cadrul producțiilor din perioada Comunistă. Pe de altă parte serialul va permite descoperirea unui personaj istoric dincolo de miturile hollywoodiene ale lui Dracula.

 Istoricul Mihai-Florin Hasan, despre „Otomanii: Mahomed vs Vlad Țepeș“

Despre acest lucru am discutat cu unul dintre istoricii care au contribuit la realizarea producției, Mihai-Florin Hasan, profesor de istorie și un cercetător pasionat de istoria medievală:

“Este vorba despre o narativă detașată de o anumită “încrâncenare”, de acel clișeu cu care generația noastră, “a Epocii de Aur” a fost obișnuită: “lupta întregului popor”. Docu-drama realizată de Karga 7 se dorește o prezentare a subiectului cat mai “lejeră”, care să îmbine arta cinematografică cu ceea ce a fost trecutul Balcanilor, desigur având în vedere ce dorește publicul să vadă.

Publicul român și turc se raportează la subiect poate mai mult afectiv pentru că oamenii din cele două state își închipuie cumva că aceste două personaje, Vlad și Mehmed II, aparțin patrimoniului lor național, sunt figuri iconice și atunci au acest statut supradimensionat”.

În ceea ce privește clișeul personajului lui Bram Stoker, istoricul Mihai-Florin Hasan precizează:

“Pentru vestici e cu siguranță o detașare evidentă de mitul Dracula cu care au fost obișnuiți de decenii. Kelly McPherson și Emre Sahin clar au avut intenția sa scoată publicul vestic dintr-o “bulă Dracula vampirul”.

Întrebat în ce măsură serialul reușește să își păstreze caracterul documentar, în ciuda efectelor speciale care apar în film și a elementelor dramatice, istoricul Mihai-Florin Hasan consideră că acest tip de producție are rolul de a apropia mai mult publicul de istorie:

“Personal cred, așa cum am și mai scris in diverse comentarii pe rețelele de socializare, ca un documentar cât mai apropiat de o oarecare probabilă realitate a timpului este urmărit de un segment de 1000, hai 2000 de oameni, interesați de subiect. Îl comentează vreo 100 și cam atât. Popularizarea istoriei, atragerea publicului larg spre istorie, nașterea de întrebări se face prin docu-dramă și film artistic”.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`