MAE: E regretabil că legea din Ucraina privind minorităţile naţionale a fost adoptată fără o nouă consultare a Comisiei de la Veneția și a reprezentanților comunității române din această țară

Ministerul de Externe, condus de Bogdan Aurescu, a criticat modul în care Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, pe 13 decembrie, Legea nr. 8224 privind minoritățile naționale din Ucraina.

MAE consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția și a unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română.

În acest context, Ministerul de Externe a solicitat autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția și a transmis că „va continua coordonarea cu reprezentanții comunității române și dialogul susținut cu autoritățile ucrainene pentru asigurarea respectării depline și promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligațiilor internaționale asumate de Ucraina în materie, pe care și legea le recunoaște în mod expres ca fiind prioritare”.

MAE: Autoritățile ucrainene trebuiau să consulte Comisia de la Veneția înainte să adopte noua lege privind minoritățile naționale

Ministerul de Externe a ținut să amintească faptul că, în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la UE, Comisia Europeană a recomandat finalizarea și implementarea reformei privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.

„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română.

Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare”, a transmis MAE, printr-un comunicat.

Ministerul mai transmite că România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința acesteia de accelerare a procesului de apropiere de UE, dar graba „a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar  fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii”.

MAE mai precizează că a cerut de mai multe ori ucrainenilor să discute temeinic cu românii din Ucraina în procesul elaborării și adoptării acestei legi.

Ce reproșează MAE legii din Ucraina privind minoritățile naționale

Ministerul de Externe susține că, pe fond, legea e o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare.

Pe de altă parte, unele prevederi pot avea un impact negativ: „Preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute; subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale; nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească; persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, (…) dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare”.