Reportaj FranceTVInfo: În România, creșterea prețurilor la lemn accelerează tăierile ilegale de păduri: „Războiul din Ucraina a schimbat prioritățile, este dramatic”

Aproape 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemne, care devin din ce în ce mai scumpe. O criză care are un impact asupra pădurilor țării, unde aproape jumătate din toate tăierile de copaci sunt deja ilegale. Acest lucru este ilustrat cel mai bine în Zizin, în Carpați, după cum arată reportajul jurnaliștilor francezi.

Sute de mii de locuințe fără lemne

Odată cu criza energetică din Europa, coroborată cu creșterea cererii de lemn românesc pe piața europeană, această resursă a devenit inaccesibilă pentru cei mai vulnerabili.

Industria forestieră este de o importanță majoră pentru România. Aceasta reprezintă 3,5% din PIB-ul țării și are 142.000 de angajați, potrivit Pro-Lemn, asociația industriei lemnului din România.

Eveniment - 29 oct, 15:30

Plantă ce datează de 60.000 de ani, descoperită în Carpați. Ar putea fi cel mai vechi organism viu de pe Pământ

În 2020, 29% din teritoriul României era acoperit de păduri, potrivit Eurostat. Unele dintre aceste păduri, situate în special în Munții Carpați, adăpostesc arbori seculari care au uneori peste 100 de ani. Un rai al biodiversității care găzduiește lincși și urși.

Confruntat cu creșterea prețurilor, guvernul a plafonat în octombrie, pentru șase luni, prețul lemnului de foc la 400 de lei (81 de euro) pe metru cub, informează Romania Insider (link în limba engleză).

Măsura a fost imediat denunțată atât de industrie, cât și de ecologiști. „A fost o tâmpenie”, spune Laura Bouriaud, profesor la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și specialist în domeniu.

„Acest lucru a pus industria în concurență cu persoanele fizice, deoarece este mai interesant pentru producători să taie lemnul și să facă altceva din el decât lemn de foc.”

Situația este de așa natură încât „aproape un milion de oameni, adică 300.000 de gospodării” nu își permit să cumpere lemne de foc, potrivit calculelor cercetătorului. Este acest lucru suficient pentru a-i împinge pe unii oameni să o cumpere direct din pădure?

Potrivit Insse, aproape 20 de milioane de metri cubi de lemn au fost scoși oficial din pădurile țării în 2021.

Însă, potrivit experților și ONG-urilor de mediu, din pădurile românești se taie de fapt aproape de două ori mai mult.

„Nu este ușor de estimat cifra exactă a tăierilor ilegale de păduri, dar probabil că este vorba de 18-20 de milioane de metri cubi”, spune Ciprian Gal, specialist în acest subiect pentru Greenpeace România.

Această evaluare este respinsă de guvern, care susține că acționează împotriva acestei probleme. În ceea ce privește industria lemnului, aceasta face campanie pentru a putea tăia mai mult, în mod legal.

„În fiecare an, din cauza reglementărilor, rămân în pădure 26 de milioane de metri cubi de lemn care ar putea fi tăiat și folosit”, spune Cătălin Tobescu, președintele Pro-Lemn.

Este posibil ca criza energetică să sporească exploatările forestiere ilegale? „Totul va depinde de cât de grea va fi iarna, dar este foarte probabil ca tot mai mulți oameni să meargă să taie singuri lemne”, spune Gabriel Păun, fondatorul ONG-ului Agent Green, pentru jurnaliștii francezi. De asemenea, activistul consideră că cei care cumpără lemn ar putea fi mai puțin atenți la originea acestuia.

În oceanul tăierilor ilegale de păduri, tăierile private reprezintă o picătură în ocean. „Exploatarea ilegală a pădurilor este legată în principal de corupție”, spune Ciprian Gal.

Aproape 50% din păduri aparțin Romsilva, o organizație publică din România. Însă aceasta deleagă gestionarea a 80% din parcelele sale unor organizații private.

„Există multe abuzuri”, spune expertul Greenpeace. În rest, „proprietarii de păduri private vor avea tendința de a tăia puțin mai mult decât declară”.

Sistemul de declarare a butașilor permite, într-adevăr, manipularea volumului, cu o marjă de eroare de câteva procente.

Arii protejate încă exploatate

Activiștii s-au organizat pentru a documenta aceste abuzuri. Claudiu Postelnicu este unul dintre ei. Membru al Agent Green de șapte ani, fostul jurnalist își pune regulat cizmele de drumeție pentru a se adânci în pădure.

Misiunea sa de observație a zilei îl duce la Șinca, la poalele Munților Perșani, situată în Carpații Occidentali, la o oră de mers cu mașina de casa Dianei și a Anamariei.

La intrarea în șantier, Claudiu Postelnicu inspectează autorizația de funcționare. „Au permisiunea de a tăia până la sfârșitul lui decembrie, dar această permisiune nu este legală, pentru că este o zonă protejată”, explică el, făcând fotografii cu trunchiurile de copaci abandonate pe marginea drumului.

Zona supravegheată este o pădure privată, exploatată pentru lemnul său și totuși clasificată ca fiind Natura 2000, o certificare europeană care are ca scop protejarea faunei și florei.

În cazul în care este permisă exploatarea forestieră, aceasta trebuie să fie precedată de un studiu de evaluare. „De foarte multe ori, aceste studii se fac după tăiere sau nu se fac deloc”, spune Claudiu Postelnicu.

De la crearea sa, Agent Green a sesizat instanțele românești de „câteva sute de ori” și a reușit să blocheze mai multe operațiuni de exploatare forestieră ilegală.

După ce ajungeți la o poiană, trebuie să părăsiți mașina pentru a urca un deal și a vedea amploarea exploatării forestiere, notează jurnaliștii francezi. Frunzele moarte fac ca urcarea să fie alunecoasă, dar pericolul este în altă parte.

Ajuns în vârf, românul abia a avut timp să-și despacheteze drona când apar patru bărbați. Ei sunt surprinși că vede oameni în pădure de Sfântul Andrei.

Dar Claudiu Postelnicu a mai fost acolo: este acolo pentru a observa păsările. „Uneori avem ciocniri violente cu gărzile forestiere”, a explicat el. În 2021, doi jurnaliști și un activist au fost bătuți de persoane care tăiau ilegal lemnul, relatează Romania Insider.

Zona de observație aleasă de Claudiu Postelnicu are vedere o vale în care există o delimitare clară între două zone: una acoperită de copaci înalți și bătrâni, iar cealaltă în care cresc copaci foarte tineri.

„Pădurarii mi-au spus că a fost un incendiu aici, dar nu mai există nicio urmă. Cu toate acestea, putem vedea că au fost plantați brazi, deși aceștia nu fac parte din flora zonei”, explică activistul.

Acest tip de copac, care crește rapid, a fost probabil plantat de către operatori după o serie de butași. Aceasta este o dovadă, potrivit activistului, a intervenției umane pe acest teren. Sunt legale tăierile?

Claudiu Postelnicu a sesizat numeroase încălcări ale Codului Silvic, cum ar fi drumul tăiat în coasta muntelui, „care amenință biodiversitatea pădurii”, dar nu poate răspunde direct la întrebare.

După ce a făcut fotografii și filmări cu o dronă, Claudiu Postelnicu încearcă să verifice pe telefon informațiile despre exploatarea forestieră.

Imaginile colectate de Claudiu Postelnicu vor fi folosite pentru investigarea unor cazuri în instanțele din România, dar și la nivelul UE.

În 2020, Comisia a deschis o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva guvernului român în ceea ce privește incapacitatea acestuia de a pune capăt tăierilor ilegale de păduri.

În așteptarea unei decizii, Agent Green continuă să furnizeze executivului UE „dovezi ale deteriorării situației”, explică fondatorul său, Gabriel Paun. Suntem nemulțumiți deoarece Comisia încă nu a acționat. Aceasta este politica. Războiul din Ucraina a schimbat prioritățile, este dramatic.”

Fiind un exportator major de lemn în Europa, România este un furnizor important de peleți de lemn. Însă această resursă este amenințată de creșterea cererii din cauza creșterii prețurilor la gaze și a incapacității de a avea acces la piețele ucraineană și rusă.

„Există o amenințare istorică la adresa pădurilor din România, în condițiile în care peste 81% din păduri sunt acum prea tinere pentru a fi tăiate.”

Protecția pădurilor din România nu este doar o problemă națională, potrivit activistului Greenpeace: „Guvernul României are toate instrumentele în mână pentru a aplica regulile, dar are nevoie de bani pentru a finanța toate acestea.

Carpații trebuie să devină o arie protejată la nivel european și trebuie să se facă un efort comun de finanțare. În caz contrar, hectare de pădure ar putea dispărea, amenințând biodiversitatea și îngreunând și mai mult accesul românilor la lemn de foc.