Liderii politici de la București sunt tot mai izolați pe plan internațional. În vreme ce președintele Klaus Iohannis a obținut rezultate incerte pe tema Schengen la Consiliul European, premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, a fost în vizită în Paris, dar nu a fost primit de niciun oficial de rang înalt. Cât despre Lucian Bode (PNL), ministrul de Interne, încă nu l-a auzit nimeni măcar vorbind o limbă de circulație internațională. Despre noi demersuri în dosarul Schengen nici nu poate fi vorba. În schimb, la fel ca alți colegi de-ai săi din Guvern, Bode s-a transformat în ”ministru constatator” adică, în loc de acțiune, a constatat că țara noastră pierde 25 de miliarde de euro prin neprimirea în Schengen.
Presiunile publice sunt tot mai mari căci, cum totul se rezumă strict la negocieri politice, iar decidenții de la București sunt compromiși, șansele noastre de a adera la Schengen într-un timp cât de cât apropiat scad spre zero. Și, în vreme ce Iohannis solicită să nu se mai caute vinovații, Opoziția cere asumare. Bode e din nou vizat de o moțiune simplă, iar Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a fost chemat în Parlament, la „Ora GuvernuluI”, pentru a da explicații.
Premierul Nicolae Ciucă a mers la Paris, dar nu a fost primit de omologul său francez, Élisabeth Borne, de vreun ministru sau orice al înalt oficial ai statului francez.
El a participat la o conferință organizată de Forumul Economic Internațional al Americilor și la o reuniune a Consiliului OCDE și a avut o conferință de presă comună cu secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.
De asemenea, Ciucă a participat „mândru și emoționat” la inaugurarea Pieței George Enescu din capitala Franței.
Joi seară, premierul s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității de români din Franța.
Între timp, președintele Klaus Iohannis s-a aflat la reuniunea Consiliului European. Încă dinainte acesta a susținut că nu trebuie să se aștepte nimeni la mari rezultate și și-a exprimat rezerva că austriecii vor fi convinși prea curând să-și schimbe punctul de vedere.
Amintim că Austria a votat împotriva aderării noastre la Schengen invocând criza migranților cu care se confruntă. Lucian Bode nu a reușit să-i convingă de faptul că frontierele noastre sunt securizate, așa că la Viena opinia a rămas că noi, dar și bulgarii, mai avem de lucrat la acest capitol. Unii specialiști susțin că scandalurile în care a fost implicat Bode în ultima vreme, cu acuzațiile de plagiat și licitația trucată de la Poliția Română, nu l-au ajutat să fie deloc convingător, ba dimpotrivă.
La finalul reuniunii Consiliului European, președintele Iohannis a susținut că așteptarea sa este ca „România să intre cu drepturi depline, fără alte condiții, în cursul anului 2023 în Schengen”.
O afirmație departe de a fi liniștitoare, căci aceeași lideri de la București au dat aproape sigură aderarea noastră la Schengen la Consiliul JAI din 8 decembrie. Și asta nu s-a întâmplat. Și, în continuare, nu e clar cum acești politicieni compromiși la nivel internațional vor reuși să-i convină pe decidenții austrieci de faptul că granițele noastre sunt sigure.
Între timp, USR și Forța Dreptei au depus o nouă moțiune împotriva ministrului Lucian Bode. Iar Bogdan Aurescu, titularul de la Externe, a fost chemat să dea explicații în Parlament, la „Ora Guvernului”.
Cătălin Drulă, președintele USR, a insistat că trebuie să existe o asumare pentru eșecul aderării la Schengen. Asta după ce Iohannis afirmase că „vinovații nu se găsesc la București”, iar „vânătoarea de vinovaţi” i s-a părut „puțin ciudată”.
„Nu funcţionează aşa politica, pentru că politica e cu asumare. „Când e petrecere explodează domnul Rareş cu ghirlande şi totul e bine, iar când lucrurile merg prost şi oamenii sunt minţiţi, ”haideţi să nu fie nimeni de vină şi să mergem toţi acasă, să ne culcăm”. Eu dacă greşesc ceva, orice politician trebuie să îşi asume. Asta e parte din natura politicii. Acest preşedinte nu şi-a asumat nimic opt ani, pentru că îi pasă foarte puţin”, a declarat liderul USR.
Drulă i-a reproșat apoi mai ales lui Iohannis faptul că nu și-a asumat nimic în cei opt ani de când conduce România.
De precizat că, în ciuda eșecurilor pe linie înregistrate de Klaus Iohannis (nu suntem în Schengen, Zona Euro, OECD sau programul Visa Waiver, iar Educația are cel mai mic procent din buget din istoria recentă), Administrația Prezidențială va avea în 2023 un buget cu circa 35% mai mare decât anul acesta.