Mai multe familii din Marea Britani, care au găzduit refugiați la ei acasă, au declarat, pentru publicația The Guardian, cum se înțeleg cu aceștia și ce i-a determinat să facă acest gest.
Cu toate că organizația creștină Boaz Trust din Manchester a încercat, în ultimii zece ani să găsescă familii disponibile de a primi refugiați, nu s-au găsit mulți britanici dispuși să facă acest lucru.
Totul s-a schimbat însă după ce fotografie cum Aylan Kurdi, băiatul sirian care a murit pe o plaja din Turcia, a devenit simbolul celei mai ample crize a refugiaților din Europa. (Detalii AICI)
Astfel, nu numai britanici, dar și cetățeni din Islanda sau Germania, s-au oferit să găzduiască refugiați în camerele libere din casele lor.
Yoshiko Stokoe, în vârstă de 30 de ani, și prietenul său Jack Palmer, de 25 de ani, l-au gazduit pe Muhammad, de 30 de ani, din Pakistan, timp de cinci luni în 2013.
De atunci, cuplul britanic a mai primit șase refugiați din Zimbabwe, șapte din Iran, trei din Etiopia și doi din Eritreea, unul din Ciad.
Aceștia au precizat că nu costă foartă mult să găzduiești un refugiat, maximum zece lire sterline pe săptămână.
Unii dintre imigranții care le-au trecut pragul nu știau deloc limba engleză, „însă este incredibil cât de mult poți înțelege doar prin arătatul cu degetul. Plus folosirea ocazională a Google Translate”, a spus Stokoe.
Un alt cuplu, din orașul britanic Leeds, Lois Mortimer, de 67 de ani, și soția sa Kirsty McArthur, de 43 de ani, care locuiesc cu fiica lor de 17 ani, au adăpostit în casa lor 25 de imigranți, de-a lungul timpului.
De doi ani, aceștia au cazat o femeie din Zimbabwe, în vârstă de 63 de ani.
„Mereu îmi dau seama când găteste aici, pentru că lasă totul imaculat în urma sa”, a precizat Mortimer.