Stoltenberg, alături de Iohannis, la București: „Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige”

Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din cele de 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice începe marţi, la Bucureşti.

Evenimentul constituie primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe flancul estic, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, și prima astfel de ministerială găzduită de România de la aderare, în anul 2004, şi a doua reuniune formală aliată după Summitul de la Bucureşti din 2008.

Întrunirea va marca o etapă esenţială în operaţionalizarea noului Concept Strategic al Alianţei și va oferi oportunitatea primei discuții aplicate pentru analizarea stadiului implementării deciziilor luate la Madrid și pentru pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius, din anul 2023.

Eveniment - 04 ian, 13:45

Femeie reținută de polițiști după ce a vrut să se răzbune pe fosta angajatoare. A incendiat trei mașini

Stoltenberg: „România s-a dovedit o gazdă generoasă pentru peste 1,5 milioane de refugiați”

Înaintea reuniunii, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut, luni, consultări cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.

“Aici, la București, miniștrii de externe ai NATO vor aborda modalitățile de intensificare a sprijinului nostru pentru Ucraina, precum și pentru alți parteneri care se confruntă cu presiunea rusă – Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova.

În calitate de vecin al Ucrainei, România s-a dovedit o gazdă generoasă pentru peste 1,5 milioane de refugiați.

Ajutați la exportul a milioane de tone de cereale ucrainene pentru a contribui la atenuarea crizei alimentare mondiale și oferiți asistență militară semnificativă Ucrainei.

Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige.

Acest lucru ar arăta liderilor autoritari din întreaga lume că își pot atinge obiectivele prin utilizarea forței militare. Și ar face din lume un loc mai periculos pentru noi toți. Așadar, este în interesul nostru de securitate să sprijinim Ucraina”, a declarat Stoltenberg, la Palatul Cotroceni, – citat de Calea Europeană – în cadrul unei conferinţe comune de presă cu preşedintele Klaus Iohannis.

Rusia ar putea folosi iarna ca pe o armă tradițională

“Aliaţii NATO au sporit sprijinul pentru Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare antiaeriană.

Se furnizează asemenea sisteme, care pot face faţă ameninţărilor puse de diverse tipuri de drone, dar şi rachete balistice, rachete de croazieră.

Mă aştept ca unul dintre mesajele de la ministeriala de externe de la Bucureşti, de aici, va fi necesitatea de a spori şi mai mult furnizarea de sisteme antiaeriene, dar şi de piese de schimb, pregătire şi muniţie, pentru diversele sisteme antiaeriene, pentru ca să ajutăm Ucraina să se apere împotriva acestui tip groaznic de război”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Moldova participă alături de Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina

La sesiunile deschise partenerilor din cadrul reuniunii vor participa miniştrii afacerilor externe din Republica Moldova, pentru prima oară la o astfel de reuniune, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Alături de şefii diplomaţiilor din cele treizeci de state membre, secretarul general al NATO şi ceilalţi înalţi oficiali politici şi militari ai Alianţei, la Reuniunea de la Bucureşti vor participa miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie.

Programul Reuniunii

Prima zi a reuniunii va marca printr-un eveniment de diplomaţie publică 20 ani de la Summitul de la Praga din 2002, la care România, alături de alte şase state membre, a fost invitată să se alăture Alianţei Nord-Atlantice.

Conform MAE, marţi vor avea loc două sesiuni de lucru, inclusiv o sesiune cu participarea ministrului afacerilor externe al Ucrainei, în calitate de partener al Alianţei.

Miercuri va cuprinde două sesiuni de lucru în format aliat, la care vor participa cei doi invitaţi – miniştrii de externe din Finlanda şi Suedia, iar la ultima sesiune şi partenerii Alianţei – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Discuțiile vor viza măsurile de întărire a apărării și descurajării pe Flancul Estic al NATO în contextul războiului dus de Federația Rusă în Ucraina, sporirea sprijinului aliat pentru Ucraina, combaterea amenințărilor din registrul hibrid, discutarea modalităților pentru gestionarea provocărilor pe termen lung generate de acțiunile Chinei, consolidarea rezilienței comunității euroatlantice, inclusiv în domeniul energetic.

Va fi abordată continuarea susținerea pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova, Georgiei și Bosniei și Herțegovinei.