Associated Press, despre importanța reuniunii NATO de la București: După 14 ani, alianța își va reînnoi promisiunea făcută Ucrainei privind aderarea / Probabil vor fi asumate noi angajamente de sprijin non-letal pentru Kiev

Miniștrii de Externe din NATO se întâlnesc zilele acestea în București, același loc în care, în 2008, președintele american de la acea vreme, George W. Bush, și-a convins aliații să deschidă ușa NATO pentru Ucraina și Georgia, în ciuda protestelor Rusiei. Acum, scrie The Associated Press, NATO va reveni, în același loc, la una dintre cele mai controversate decizii ale sale, cu intenția de a-și reitera promisiunea că Ucraina, devastată de peste nouă luni de războiul rus, va adera într-o bună zi la alianță.

Controversata decizie a NATO din 2008

„NATO salută aspirațiile Ucrainei și Georgiei privind aderarea la NATO. Am convenit azi că aceste țări vor deveni membri NATO”, au transmis liderii alianței la vremea respectivă , în aprilie 2008.

Vladimir Putin, prezent și el la acea reuniune, a catalogat decizia oficialilor NATO drept o „amenințare directă” la adresa securității Rusiei.

Patru luni după, armata rusă invada Georgia.

Unii experți consideră că NATO a greșit atunci, căci a făcut Rusia să se simtă amenințată de alianță și să reacționeze. În schimb, NATO spune că ea nu presează pe nimeni, ci alte țări doresc să i se alăture, tocmai de frica Rusiei. Exact cazul Finlandei și Suediei de acum.

NATO va promite acum să sprijine pe termen lung Ucraina

La 14 ani de la acel summit, liderii NATO se reunesc iar, tot la București, cu promisiunea să sprijine Ucraina pe termen lung.

De altfel, Jens Stoltenberg, secretarul general al alianței, a declarat de mai multe ori că NATO va susține Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Chiar dacă această susținere presupune anumite costuri din partea noastră, a explicat el, o victorie a Rusiei ne va costa cu mult mai mult. În plus, a mai argumentat Stoltenberg, trebuie să ținem cont că noi plătim cu bani, iar ucrainenii cu vieți omenești.

În ultimii ani s-au alăturat alianței și Macedonia de Nord și Muntenegru, iar prin asta „am demonstrat că ușa NATO e deschisă și că decizia în privința apartenenței le aparține aliaților NATO și țărilor aspirante. E și mesajul pentru Ucraina”, a mai declarat Jens Stoltenberg.

El a mai precizat că nu va presa Ucraina să se așeze la masa negocierilor și, oricum, mulți diplomați NATO și UE spun că Putin nici nu pare dispus să discute.

Posibile noi promisiuni din partea NATO de susținere non-letală a Ucrainei

The Associated Press mai notează că la reuniunea de zilele acestea din București e posibil ca oficialii NATO să anunțe noi promisiuni de sprijin non-letal pentru Ucraina, ca aceasta să se apere de invadatorii ruși.

Ar putea fi vorba de combustibil și generatoare electrice, dat fiind că milioane de ucraineni au rămas în frig și întuneric din cauza bombardamentelor intenționate ale rușilor asupra infrastructurii critice ucrainene, provizii medicale, echipamente de iarnă și dispozitive de bruiaj anti-dronă.

De asemenea, e posibil ca unii dintre aliați să anunțe în nume individual noi livrări de echipament militar către Ucraina, posibil sistemele antiaeriene pe care Kievul tot le cere pentru a-și proteja populația civilă și infrastructura critică.

Agenția de presă precizează că sprijinul militar nu poate fi anunțat de alianță în sine, pentru că aceasta evită să fie implicată într-un război extins cu Rusia înarmată nuclear.

Armata Ucrainei va fi tot mai compatibilă cu trupele NATO

În schimb, „pe termen lung vom ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamente sovietice la standardele, doctrina și instrucția NATO moderne”, a afirmat Stoltenberg.

Asta va ajuta armata Ucrainei să fie mai compatibilă cu trupele NATO și să îndeplinească anumite cerințe în vederea aderării.

Cu un război departe de final și trupe rusești încă în Ucraina, această țară nu va adera prea curând la NATO, iar mulți dintre cei 30 de aliați consideră că accentul ar trebui pus acum doar pe înfrângerea Rusiei.

De asemenea, potrivit declarațiilor lui Stoltenberg, NATO „va lua noi măsuri pentru a ajuta” Bosnia, Georgia și Republica Moldova să-și consolideze capacitatea de a se apăra singure.