Avertismentul transmis de Mugur Isărescu: „Aș vrea ca românii să nu-și asume riscurile de a se împrumuta în euro” (VIDEO)

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat, luni, la prezentarea Raportului asupra Inflației, că românii își asumă riscuri mari dacă se împrumută în euro. Pe de altă parte, acesta a spus că împrumuturile ar trebui făcute de către români în moneda în care își obțin veniturile:

Avertismentul transmis de Mugur Isărescu

“Aș vrea ca românii să nu-și asume riscurile de a se împrumuta în euro. Menținem sfatul general să te împrumuți în moneda în care câștigi bani. Deci, dacă românii au salarii în euro sau în valută sau salariile în lei indexate la cursul euro, se pot împrumuta în euro. Dacă sunt plătiți în lei, nu recomandăm… Mișcările pe piața valutară înseamnă flexibilitate, dar o flexibilitate în ambele sensuri. Dacă-ți iei un credit pe 20 de ani în euro, ești legat de euro 20 de ani și nu știi cum va evolua cursul și ce va fi când va intra România în zona euro…?”.

Mugur Isărescu a făcut referiri și la creșterea ROBOR:

Vedeți că Roborul ăsta la 3 luni nu mai e indicator de piață monetară sau nu numai indicator de piață monetară. Eu personal n-am ce să-i reproșez ca indicator de politică monetară. Este exact ca un sondaj. Dar un sondaj pe bani. Spre deosebire de un sondaj de genul: cu cine veți vota la anul? Ăsta-i pe bani, pentru că în momentul în care trece acolo o cotație și vine cineva să-i spună: vezi peste 3 luni dăm banii la nivelul ăsta, e obligat să-i dea! Deci e cu responsabilitate Roborul la 3 luni. Dar legea și Parlamentul României în 2011 a mai dat o funcție; a legat creditele cu dobândă variabilă de acest ROBOR la 3 luni și astfel, el a devenit un indicator cu mare putere socială, un indicator social. Atenție la Roborul ăsta la 3 luni că are și o altă funcție…. Când vedeți un tăvălug mediatic de nemulțumi, ieșiți cel puțin să explicați. Nu ne lăsați numai pe noi, cei de la Banca Națională, să explicăm.

Creșterea IRCC, anchetată

Şeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chiriţoiu, a anunţat că instituția pe care o conduce va investiga creşterea IRCC. Consiliul Concurenței anchetează dacă băncile s-ar fi înţeles între ele să crească ROBOR-ul. Instituția a făcut marţi controale inopinate la 10 bănci. Investigaţia vizează un posibil cartel pentru fixarea dobânzilor, scrie observatornews.

Dacă suspiciunile se confirmă, clienţii băncilor ar putea primi despăgubiri. Cele 10 bănci vizate sunt: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România.

„Diferenţa între ROBOR şi IRCC este că la ROBOR e disponibilitatea de a face o tranzacţie, la IRCC sunt tranzacţiile efective. Evident că ne uităm la tot ansamblul”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.