România este o țară extrem de frumoasă. Turiștii sunt fascinați de darurile naturii și nu încetează să vină să le descopere. Colțișorul de rai din sud-estul Europei Centrale are numeroase lacuri impresionante și mărețe. Fie că sunt naturale, fie că sunt artificiale, fiecare dintre acestea ne încântă cu peisajele de neuitat.
Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea.
Localnicii știu că „Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții”. Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice.
Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.
Pe Barajul Vidraru se poate practica sportul extrem de Bungee jumping. De asemenea, pe malul lacului există și o suprafață potrivită pentru camping.
Suprafața totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lățimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița și o circumferință de 28 km. Adâncimea maximă a apei este de 155 m lângă barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mc. Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării (mdM).
Lacul Bolboci (sau „marea din Bucegi”) este un lac de baraj artificial în Masivul Bucegi, pe râul Ialomița, în spatele barajului Bolboci, cu un volum util de 17,9 milioane m³, față de volumul inițial de 19,4 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet (ambele pe stânga), Bolboci și Plaiul Mircii (pe dreapta).
Cabana Bolboci se află pe malul lacului și a fost construită în 1928. Până în 1971 putea fi folosită doar vara, pentru ca nu avea sobă și nu era acoperită cu tablă. Este la o distanță de 8 km de Sinaia și la 10 km (2 ore de mers) de Peștera Ialomiței.
Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din România. Accesul la lac se face din șoseaua Hațeg – Caransebeș, de la km 61 (Cârnești), prin Clopotiva – Grebla – Gura Zlata – Gura Apei, circa 35 km de drum asfaltat. De aici se urcă pe drumul forestier ce se oprește la Drăcșanu, pe o distanță de 14 km. Apoi, trecând pe la cascada Fetele Voilesei, urmărind valea Lăpușnicului Mare, până la Gura Bucurii, și trecând pe lângă Lacul Lia se ajunge la Bucura.
Lacul Scropoasa se află în Munții Bucegi, pe valea râului Ialomița. Este un lac de baraj artificial construit în anul 1929 în scopuri hidroenergetice. Lacul este situat la altitudinea de 1.197 m, adâncime maximă 15 m și ocupă o suprafață de 5,7 ha.
Lacul Scropoasa se întinde între localitățile Scropoasa și Dobrești, pe o lungime de 2,5 km și alimentează hidrocentrala de la Dobrești construită în anul 1936. În apropiere, se află cabana Scropoasa.
Lacul Scropoasa este în prezent utilizat și pentru agrement și este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia.
Lacul Vulturilor sau Lacul fără Fund se găsește pe partea estică a versantului Mălâia, la altitudinea de 1.420 m, în Munții Siriului. Cele două nume ale acestui lac provin din două legende. I se spune Lacul Vulturilor deoarece aici, conform unei legende, consemnată de Alexandru Vlahuță în cartea sa România pitorească, lacul ar fi un loc unde vulturii veneau primăvara să-și învețe puii să zboare. Numele de Lacul fără Fund provine dintr-o altă legendă, despre un cioban care și-a lăsat turma de mioare, a aruncat bâta în apa lacului și a plecat. După un an de peregrinări, ciobanul și-ar fi regăsit bâta în apele Dunării și mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale, se întoarce acasă.
Împrejurimile lacului au un microclimat plăcut, deosebit de benefic pentru tratarea stărilor de extenuare fizică și psihică, insomnii, neurastenii. Temperatura medie multianuală este de 8°C, peste media de 6°C a depresiunilor intramontane.
Valea este practic ferită de vânturi, aerul deosebit de curat, bogat în aerosoli naturali, împrejurimile pitorești oferă condiții excelente pentru cei ce caută surse de regenerare rapidă pe cale naturală.
Începând cu anii 1900, tocmai turismul balnear-recreativ a fost cel care a adus dezvoltarea din punctul de vedere a serviciilor turistice a acestei zone.