Românii sunt un popor sensibil și milos, în ciuda multor știri care relatează cruzimi împotriva animalelor. La polul opus se află oameni și organizații care pun suflet în salvarea mediului și susțin că omul nu are dreptul moral de a ucide sau de a produce suferință fără discernământ.
Un clujean s-a folosit de exemplul capturării unui șoricel cu o cursă ”etică”, pentru ca ulterior să elibereze mica ființă în natură pentru a ilustra o lecție de compasiune și umanitate.
”Un șoarece de casă (Mus musculus), probabil femelă, capturat aseară de către o cunoștință folosind o „cursă etică” instalată în cămara de alimente. Șoarecele a fost prins viu, nu a fost rănit, i s-au asigurat apă și hrană, iar a doua zi dimineață a fost eliberat în natură, aproape de casă. (…)
Cu toții am învățat de la părinți și bunici cum că rozătoarele ar fi o pacoste care trebuie eliminată. Mulți dintre noi perpetuează această „tradiție” oribilă, folosind în general capcane care îi omoară în cele mai groaznice chinuri (de exemplu cele cu lipici).” relatează românul milos citat de știridecluj.ro.
„Din fericire, există soluții mult mai rezonabile pentru ambele părți implicate: oameni și rozătoare. Cel mai important pas este acela de a le captura fără a le omorî sau răni.
Pe piață au început să apară curse de acest tip (se numesc „etice” în engleză, din păcate în română încă nu pare să se fi adoptat termenul). De asemenea, există tot felul de tutoriale interesante pe Youtube despre cum să confecționezi așa ceva singur acasă. E nevoie de atenție și implicare, o astfel de cursă trebuie verificată de mai multe ori pe zi, pentru că nu vrem ca animalul să moară de foame sau sete.
Se poate folosi chiar și un webcam pentru supraveghere. Iar odată găsit, animalul trebuie eliberat în cel mai scurt timp posibil” susține clujeanul.
„Al doilea pas este modul în care un astfel de șoarece este eliberat. Ei s-au adaptat destul de mult traiului urban-rural, astfel că, dacă sunt eliberați foarte departe, în pustietate, riscăm să îi punem în pericol din nou.
Degeaba i-am mai cruțat dacă ulterior i-am dus într-un loc nefamiliar, unde sunt șanse minime pentru a găsi alte exemplare din aceeași specie pentru a se putea reproduce. Sigur, hrană vor găsi cam oriunde, dar nu e singurul criteriu de luat în considerare. Mai mult, dacă e o femelă cu pui mici și o relocăm departe de cuib, puii ei nu vor putea supraviețui în lipsa mamei.
Desigur, se poate întâmpla să reintre în casă odată ce i-am eliberat. Îi prindem și-i relocăm iar, de câte ori este nevoie.
Dacă dorim să ne ferim de neajunsurile întâlnirii cu ei, dar să-i și protejăm în același timp, vestea bună e că se poate.
Soluții sunt. Nu există animale „folositoare” și „dăunătoare”, e un concept învechit, dezvoltat în agricultură. Omul nu e singura specie de pe planetă, mai sunt și altele care au nevoie de hrană și adăpost, care vor pur și simplu să trăiască, și nu avem voie să le luăm acest drept”, precizează românul sufletist.