Probleme mari la ANAF. Lunga listă a neregulilor constatate de Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a constatat numeroase nereguli în activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Printre acestea se numără sancțiuni contravenționale pentru fapte prescrise, sancțiuni diferite pentru același tip de faptă, necorelarea sancțiunilor cu gradul de pericol social al faptei săvârșite sau încadrarea greșită a unor fapte din punct de vedere juridic.

Ce a găsit Curtea de Conturi la ANAF

Pe site-ul Curții de Conturi au fost publicate constatările misiunilor de audit la autoritățile și instituțiile din administrația publică centrală pe anul 2020. În document sunt prezentate inclusiv neregulile constatate la ANAF.

„În esență, obiectivul general al misiunilor de audit de conformitate efectuate de Curtea de Conturi la ANAF și la structurile subordonate a fost controlul modului în care organul fiscal a asigurat, în anul 2020, administrarea veniturilor fiscale, aplicarea politicii și reglementărilor în domeniul vamal împreună cu exercitarea atribuțiilor de autoritate vamală, precum și controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect evaziunea fiscală, frauda fiscală și vamală, potrivit legii.

Eveniment - 18 oct, 16:17

Atenție la noua tentativă de fraudă online! E-mailuri false au fost transmise în numele ANAF, cu privire la presupuse datorii

Au fost constatate 788 de abateri de la legalitate și regularitate, pentru remedierea cărora au fost dispuse măsuri prin deciziile emise de Curtea de Conturi.

Remedierea deficiențelor de către ANAF prin aplicarea procedurilor de administrare fiscală va determina stabilirea unor venituri suplimentare estimate în sumă totală de 573.572 mii lei, la care se adaugă prejudicii de recuperat în sumă de 10.641 mii lei.

Totodată, au fost identificate erori de înregistrare în evidențele contabile și fiscale, în sumă totală de 1.700.971 mii lei (abateri financiar-contabile)”, se arată în documentul Curții de Conturi.

La nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au fost contate nereguli, printre care:

• nefinalizarea unor acțiuni de control incluse în Planul de control încă din anul 2014
• au fost aplicate sancțiuni contravenționale pentru fapte prescrise la data aplicării sancțiunii;
• stabilirea eronată a calității de subiect activ al contravenției, în cazul unor PVCSC întocmite la persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale;
• nerespectarea prevederilor Legii prevenirii nr. 270/2017 în cazul constatării săvârșirii uneia dintre contravențiile stabilite prin HG nr. 33/2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidenţa Legii prevenirii nr. 270/2017, precum și a modelului planului de remediere;
• faptele sancționate au fost încadrate în mod eronat din punct de vedere juridic;
• cuantumul sancțiunii aplicate nu a fost corelat cu gradul de pericol social al faptei săvârșite;
• întocmirea PVCSC pentru fapte contravenționale reținute în sarcina contravenienților care nu întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor;
• practică neunitară cu privire la aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru aceeași faptă

Curtea de Conturi a mai descoperit la DGAF că unele dintre sesizările penale au fost întocmite fără ca la fundamentarea acestora să se țină cont de toate prevederile legale din domeniu. De asemenea, nu au fost respectate termenele de întocmire a proiectelor actelor de sesizare a organelor de urmărire penală și trimitere a acestora către structurile competente și nu au fost analizate de fiecare dată, de către personalul de conducere din cadrul DGAF, criteriile de oportunitate în organizarea activității, respectiv prioritizarea actelor de sesizare a organelor de urmărire penală în funcție de gravitatea faptelor sau de valoarea prejudiciilor aduse Bugetului consolidat al statului.

„Referitor la consemne și măsuri asiguratorii s-au constatat întârzieri cuprinse între 20 și 297 de zile pentru întocmirea de acte de control și instituirea de măsuri asigurătorii la 10 contribuabili, ulterior instituirii consemnului, lipsa motivării, în unele cazuri, a deciziilor de instituire a măsurilor asiguratorii, respectiv a pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să-și ascundă, eventual să-și risipească patrimoniul evidențiat de către organele de control”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Instituția a constatat și durata mare de timp a unora dintre controalele antifraudă și utilizarea ineficientă a timpului și a inspectorilor antifraudă.