Guvernul a simulat mai multe scenarii „apocaliptice”. Ce îmbunătățiri se pot face pentru a depăși mai ușor situațiile de criză

61 de miniștri și reprezentanți ai organizațiilor  guvernamentale au participat în perioada 24-24 octombrie la un exercițiu care să arate reacția instituțiilor de stat ale României în cazul unor evenimente „apocaliptice”.

Întâlnirea organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență simulează dacă țara noastră e capabilă să îndeplinească cele 7 cerințe de bază ale rezilienței, stabilite de către NATO: continuarea guvernării, comunicațiile, energie, resursa de apă și mâncare, sistemul de transport, mișcările de masă ale unor populații și gestionarea incidentelor cu victime multiple.

Statul român a vrut să vadă astfel dacă își poate menține serviciile și funcțiile sale esențiale în cazul unei „crize complexe”, care a presupus mai multe scenarii-dezastru desfășurate „în cascadă” și care au inclus, printre altele, vaste atacuri cyber, atentate asupra sistemului energetic sau infrastructurii critice. Rezultatele, concluziile și detaliile tehnice ale acestei simulări rămân „clasificate”, se arată în comunicatul transmis de E-ARC, potrivit digi24.ro.

Situațiile limită dezbătute au fost criza energetică, a infrastructurii critice, „deplasări necontrolate ale populației”, pe fondul unei campanii de dezinformare.

Exercițiul a simulat o succesiune de crize în domenii diferite (energie, infrastructură critică, deplasări necontrolate ale populației, cyber etc.), amplificate printr-o campanie de dezinformare, care a generat o reacție emoțională puternică la nivelul unui segment de populație, urmată de deplasări necontrolate ale acestuia din regiunea Constanța către interiorul țării, aspect ce a generat o serie de blocaje și evenimente rutiere pe principalele rute de deplasare, soldate cu victime.În plus, situația a fost complicată de atacuri cibernetice cu ținte multiple, mijloacele și metodele utilizate de agresori plecând de la simplu la complex, într-o serie dinamică și agresivă (ex.: defacement, DDoS, ransomware, spear-phishing etc.), context ce a provocat jucătorii să-și antreneze abilitățile de protejare a infrastructurilor naționale, fiecare pe domeniul de competență.

Ce îmbunătățiri se pot face pentru a depăși mai ușor situațiile de criză

Printre bunele practici identificate, precum și zonele în care este nevoie suplimentară de focusare a autorităților, se numără:

• Componenta de comunicare publică integrată a apărut constant pe timpul exercițiului ca o resursă ce trebuie utilizată pe fiecare fază de rezolvare a crizei. Media profesionistă și alți actori interesați pot juca rolul de senzori de detecție ai dezinformării, dar și de propagare a mesajelor și valorilor oficiale ale statului, oferind suport atât în situațiile de criză, cât și în afara acestora
• Asumarea lead-ului pe rezolvarea unor situații de criză de către instituția responsabilă. Sistemul pus în practică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Centrul Național/Centrele Județene de Coordonare și Conducere a Intervenției, poate reprezenta un model de cooperare inter-instituțională, schimb de informații și lanț decizional coerent și rapid
• Cooperarea civil-militară reprezintă o condiție esențială soluționării unor crize complexe, mai ales a celor care au potențialul de se agrava și fi un precursor al conflictului
• Exercițiul a relevat nevoia unui schimb de informații mai intens între instituțiile publice, ideal prin canale electronice eficiente, securizate și integrate
• Contribuția mediului privat în situații de criză poate fi facilitată prin crearea unei rețele și a unei baze de date cu zonele și resursele în care partenerii privați pot interveni. În acest fel, la declanșarea crizei decidenții vor avea deja la dispoziție un inventar de resurse suplimentare ce pot fi accesate, precum și cunoașterea modului cum acestea pot fi rapid puse la dispoziție de partenerii privați și integrate în efortul statului.