Executivul de la Budapesta ar putea solicita aderarea la mecanismul ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.)., care blochează moneda unei ţări într-un interval fix de schimb în raport cu moneda euro, dacă şi când va ajunge la un acord referitor la deblocarea fondurilor europene.
Moneda maghiară a ajuns azi a treia monedă emergentă cu cele mai slabe performanţe, după peso-ul argentinian şi lira turcească.
Aceasta nu înseamnă, conform ministrului de Finațe, că Ungaria va adopta moneda euro în curând, a precizat Mihaly Varga, ministrul maghiar al Finațelor. Acesta a adăugat că menţionarea unor paşi spre moneda unică reprezintă o modificare radicală de poziţie din partea Guvernului condus de Viktor Orban.
„ERM-2 este ceva ce orice persoană sănătoasă la cap, care se gândeşte la politica fiscală şi cea monetară, trebuie să ia în considerare”, le-a spus marţi Mihaly Varga jurnaliştilor. Oficialul a adăugat însă că aderarea la euro nu se află în prezent pe agenda Guvernului ungar şi că nu este „momentul oportun” pentru aşa ceva, conform știripesurse.ro.
Declarațiile oficialului vin după ce forintul a coborât la un nou minim istoric, agravând pierderile de peste 13% înregistrate de moneda ungară în acest an.
Țările care aderă la ERM-2 au nevoie de aprobarea miniştrilor de Finanţe din zona euro, a Băncii Centrale Europene şi a ministerelor şi băncilor centrale din ţările non-euro care participă la ERM-2.
„Aderarea la ERM-2 ar putea face Ungaria mai competitivă, dată fiind expunerea sa pe zona euro”, a spus Varga menționând că guvernul examinează condiţiile în care Croaţia a aderat la ERM-2, înainte de aderarea sa la zona euro.
Ultima extindere a zonei euro a fost în 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice, menționează știripesurse.ro.
Apropierea de Rusia răcește relațiile Ungariei cu zona UE
Premierul ungar Viktor Orban l-a lăudat marţi pe fostul cancelar german Angela Merkel, declarând că acesta ar fi putut preveni războiul Rusiei în Ucraina dacă ar fi fost în funcţie.
„Ce a făcut Angela Merkel în momentul crizei din Crimeea a fost o capodoperă”, a declarat acesta, referindu-se la atitudinea lipsită de reacție a Europei la momentul ocupării Crimeei de către ruși.