Comisia Europeană critică proiectul de lege privind avertizorul de integritate, de care depind banii din PNRR. Cătălin Predoiu a cerut modificarea legii, ca raportarea cazurilor de corupție să poată fi făcute anonim

Comisia Europeană a criticat modul în care politicienii de la București au încercat să transpună în legislația națională directiva europeană privind avertizorul de integritate. Principalul reproș formulat este că legea, în forma ei actuală, descurajează semnalarea cazurilor de corupție sau de încălcări ale legii, căci avertizorilor de integritate nu li se asigură anonimatul.

Legea avertizorilor de integritate e un jalon în PNRR, având ca termen limită acest an. Altfel spus, banii din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt condiționați de adoptarea acestei legi, explică G4Media.

Prin implementarea acestei directive europene în legislațiile naționale, oficialii de la Bruxelles vor să se asigure că fondurile europene vor fi cheltuite cât mai corect.

Politică - 11 dec, 17:04

Consiliul JAI discută joi despre data de eliminare a controalelor la frontieră pentru România și Bulgaria, anunță MAI. Cătălin Predoiu va participa la eveniment

Decizia luată de Predoiu în privința legii avertizorului de integritate

În consecință, Cătălin Predoiu (PNL), ministrul Justiției, a trimis, luni, Secretariatului General al Guvernului o adresă prin care solicită Parlamentului să întoarcă legea avertizorului de integritate în Comisia Juridică, așa încât aceasta să fie modificată, iar raportarea cazurilor de corupție sau de încălcare a legii să poată fi făcută anonim.

„Vă adresăm rugămintea, domnule Secretar de stat, de a solicita retrimiterea proiectului către comisia sesizată în fond (Comisia juridică, de disciplină și imunități), în vederea discutării soluțiilor legislative de la art. 2, art. 6 alin. 2, art. 33, art. 34 din proiectul de Lege, din perspectiva aspectelor sesizate de Comisia Europeană în cadrul discuțiilor din PNRR”, se arată în adresa înaintată de ministrul Justiției.

Potrivit surselor G4Media, conducerea Camerei Deputaților a decis, marți dimineață, ca legea avertizorului de integritate să nu intre la vot astăzi, dar nu se știe deocamdată dacă legea va fi retrimisă la Comisia Juridică, așa cum a cerut Predoiu.

Legea se află deja pentru a doua oară în Parlament, fiind retrimisă de președintele Klaus Iohannis în contextul protestelor formulate la acea vreme de societatea civilă.

Ce critici a formulat Comisia Europeană la proiectul de lege privind avertizorul de integritate

Adresa cuprinde și corespondența cu reprezentanții Comisiei Europene, precum și propunerile de amenda­mente formulate de aceștia.

„Cu privire la amendamentul privind protecția persoanelor care efectuează raportări anonime, menționăm că reprezentanții Ministerului Justiției au propus admiterea acestuia.

În paralel, în cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană în contextul PNRR pe Jalonul 430, ca urmare a analizei de către Comisia Europeană a proiectului de Lege1, reprezentanții Comisiei (denumiți în continuare reprezentanți CE) au formulat o serie de observații referitoare la textul proiectului de Lege, observații care au vizat atât soluțiile nou-introduse în cadrul procesului legislativ de reexaminare (raportările anonime), cât și soluții preexistente (cu privire la care Comisia a fost informată în cadrul discuțiilor PNRR).

Menționăm că potrivit susținerilor reprezentanților CE reformulările propuse au în vedere corelarea cât mai fidelă a soluțiilor legislative din proiect cu prevederile Directivei.

II. Redăm în continuare observațiile și recomandările de reformulare ale reprezentanților CE:

1. S-a arătat că din analiza textului de la art. 2 alin. (2) reiese că raportarea anonimă acoperă doar într-un caz foarte specific această modalitate de raportare, și anume în cazul în care persoana a obținut informațiile „în timpul procesului de recrutare sau al altor negocieri pre-contractuale sau în cazul în care relația de muncă sau raportul de muncă a luat sfârșit”, însă această soluție legislativă contrazice restul legii, care acoperă raportarea anonimă într-un mod mai general.

Față de cele de mai sus, reprezentanții Comisiei Europene recomandă, pentru claritate și previzibilitate, (s.n.) reformularea soluției legislative criticate, prin completarea articolului cu un nou alineat (3) care să aibă următorul conținut: „Prezenta lege se aplică, de asemenea, persoanelor care raportează sau dezvăluie public informații privind încălcări ale legii în mod anonim„, precum și eliminarea sintagmei „inclusiv anonime” din art. 2 alin. (2).

2. De asemenea, reprezentanții Comisiei Europene au criticat și soluția nou-introdusă în Senat cu privire la textul de la art. 6 alin.(2), recomandând reformularea textului prin eliminarea cerințelor referitoare la „datele de contact” și „calitatea persoanei care raportează în temeiul articolului 2″”, se arată în document.

De asemenea, Comisia Europeană mai recomandă ca legea să fie aplicată și persoanelor ale căror raporturi de muncă nu au început încă, și celor care nu mai lucrează la locul de muncă respectiv.