Rechizitoriu procurori: Teodor Gavriş, fost director CFR, a amenințat o angajată că "o calcă în picioare" pentru că se opunea iniţiativelor omului de afaceri Călin Mitică

Fraudă şi ameninţări în dosarul în care a fost trimis în judecată omul de afaceri Călin Mitică şi un fost director CFR. Procurorii DNA arată în rechizitoriu că Teodor Alexandru Gavriş, director în cadrul companiei la acel moment, ar fi ameninţat o angajată care se opunea iniţiativelor reprezentanţilor firmei deţinute de omul de afaceri că „o calcă în picioare”. În total, 12 persoane sunt acuzate de corupţie, după ce, prin intervenţii, firma lui Călin Mitică ar fi obţinut un contract în valoare de peste 220 de milioane de lei, pentru reparaţiile trenurilor, pe care în realitate, nu le putea efectua.

În rechizitoriul transmis instanţei procurorii spun că la CFR cei care se opuneau iniţiativelor omului de afaceri Călin Mitică erau ameninţaţi, informează B1 TV. Este şi cazul Dorinei Leoveanu, șef al Serviciului Recepție Material Rulant Cluj, căreia Teodor Gavriş i-ar fi spus: „Băi Dorina nu te supăra, te rog eu frumos, te calc în picioare, fii atentă!”

La audieri femeia le-a explicat procurorilor condiţiile în care s-ar fi făcut presiuni la adresa sa: „Presiuni similare asupra mea au fost exercitate și de către Gavriș Teodor Alexandru, în perioada mai – iunie 2014. Am solicitat, în scris, clarificări la conducerea SNTFC CFR Călători București, dacă trebuie înlocuite sau reparate piesele la instalația de răcire. La câteva zile, am fost sunată la telefon de către Gavriș Teodor Alexandru și, pe un ton ridicat, mi-a reproșat că de ce am trimis solicitarea, fără să-l consult anterior. I-am comunicat că vreau să-mi respect sarcinile de serviciu, context în care acesta mi-a interzis să mai am astfel de inițiative în viitor”.

Externe - 20 nov, 07:30

Suedia a deschis o anchetă în urma cablurilor de telecomunicații, care au fost avariate în Marea Baltică

Procurorii DNA spun că omul de afaceri Călin Mitică ar fi obţinut un contract de peste 220 de milioane de lei, care prevedea reparaţia trenurilor Săgeata Albastră. În realitate, firma acestuia nu putea efectua reparaţia trenurilor astfel că lucrările ar fi fost subcontractate altor societăţi, la un preţ mai mic. Diferenţa de bani ar fi fost împărţită între omul de afaceri şi angajaţii CFR care l-au sprijinit.