Jumătate din bibliotecile din România s-au închis. Numărul cititorilor a scăzut cu 4 milioane în ultimii 25 de ani

În ultimii 32 de ani au fost închise jumătate din bibliotecile din România, iar numărul cititorilor a scăzut de la 6 la 2 milioane, potrivit Digi24.

În ultimii 32 de ani, au dispărut 8207 de biblioteci din România

Din 1990 și până astăzi, deci în ultimii 32 de ani, au dispărut 8207 de biblioteci din România. Cu excepția anilor 1995 și 1996, când s-au înființat 277 de noi biblioteci, pe teritoriul României s-au închis an de an câteva cel puțin câteva sute de astfel de instituții pentru educație.

Ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică indică faptul că astăzi, în România, mai sunt doar 8458 de biblioteci naționale, universitare, specializate, școlare, publice sau private. În 1990 erau 16.665 de biblioteci.

Externe - 11 oct, 11:14

Romanele scriitoarei Han Kang au dispărut din librăriile din Coreea de Sud, imediat după ce s-a anunțat că a primit Premiul Nobel pentru Literatură

Institutul Național de Statistică calculează anual numărul de cititori în bibliotecile din România. Ultimele cifre publicate spun că astăzi există 2.1 milioane de persoane care au împrumutat pentru acasă (sau au consultat în sediul bibliotecii) cel puțin o dată într-un an calendaristic o carte, broșură sau o altă publicație aparținând unei biblioteci.

Se emit an de an tot mai puține permise de bibliotecă

Datele sunt alocate anului 2021, an de pandemie, cu numeroase restricții de circulație. Doar că, dacă e să privim în timp numărul de cititori activi, datele INS indică că începând cu anul 1999, numărul total al celor care folosesc biblioteca scade an de an cu câteva sute de mii de cititori.

Astfel, în 1999 erau 6,1 milioane de cititori, iar 20 de ani mai târziu, în 2019, anul dinaintea pandemiei, doar 3,1 milioane de cititori.

În 2020, numărul cititorilor a scăzut la 2,5 milioane, iar anul următor încă aproape 400.000 de cititori mai puțin. Asta înseamnă că în cei doi ani de pandemie numărul cititorilor activi ai bibliotecilor a scăzut cu 1 milion.

Una dintre cele mai mari biblioteci din România este Biblioteca Centrală Universitară Carol I. Doar 3944 de persoane au mers cel puțin o dată în anul 2021 la această biblioteca pentru a împrumuta sau consulta o carte la sala de lectură.

În 2019, înaintea pandemiei, numărul total a cititorilor acestei biblioteci era de 9035 de persoane, cu circa 250 mai puțin decât în 2018. La Biblioteca Academiei numărul total al persoanelor cu permis a fost în 2019 de 1.482 de utilizatori.

Biblioteca Metropolitană București declară în raportul de activitate pe anul 2018, ultimul dat publicității pe site-ul lor, că numărul total al utilizatorilor este de 35.555 de persoane. Cu un număr total de 146 de angajați.

O situație ceva mai bună o regăsim la Biblioteca Națională a României, care susține în raportul de activitate pe 2021 că a avut pe parcursul anului trecut un total de 107.194 de utilizatori înscriși.

În loc să facem politici publice venim cu tot felul de chestii marginale

Ionuț Vulpescu, unul dintre cei 27 de foști miniștri ai Culturii pe care i-a avut România în ultimii 32 de ani a declarat pentru Digi24.ro că “România a devenit o țară aculturală.

Cititul a cam dispărut în România. Suntem pe unul din ultimele locuri în lume. Totul e bazar pe ipocrizie și demagogie. Avem Ziua Națională a Lecturii, avem Ziua Națională a Iubitorilor de Carte, avem chiar Ziua Națională a Cumpărării de Carte.

Te înspăimânți… În loc să facem politici publice venim cu tot felul de chestii marginale. Ne plac festivismele”.

Vulpescu susține că, spre deosebire de țările civilizate unde bibliotecile sunt deschise și în week-end, programul bibliotecilor la noi este unul aproape imposibil pentru cititori.

“Cam toate bibliotecilor sunt deschise între 9.00 și 17.00. Cu mare, mare greutate au reușit, cât am fost ministru, să conving să deschidem și sâmbăta Biblioteca Națională”.

Ministerul Culturii a uitat de biblioteci

Ministerul Culturii, prin ultimele sale conduceri, pare să fi uitat aproape complet de situația bibliotecilor din România. În ultimul raport de activitate al acestei instituții, cel pe anul 2021, se menționează doar de câteva ori cuvântul bibliotecă.

Sunt două mențiuni despre alocarea unor sume foarte mari de bani pentru refacerea și consolidarea a două clădiri istorice în Craiova și Iași. Respectiv, 3,5 milioane de euro pentru Biblioteca Franceză „Omnia” din Craiova și 15,8 milioane de euro pentru Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” din Iași.

Este amintit de asemenea proiectul “Biblioteca Digitală a României”, un proiect finanțat prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, aflat încă în derulare.

În raportul de activitate se afirmă că urmează a fi digitalizate peste 560.640 de resurse culturale și, de asemenea, se vorbește despre “includerea Bibliotecii Naționale a României și a Institutului de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloi în proiect”.

În același document se arată că a fost alocată suma de 16296 lei (circa 3300 euro) pentru Biblioteca Județeană Vaslui pentru un proiect cultural intitulat “La pas pe meleaguri vasluiene”. Și cam atât.

Ministerul Culturii, cel care are grijă de bibliotecile din România, este condus de Lucian Romașcanu (PSD),  absolvent al Facultății de Comerț la ASE, cu un master în administrarea afacerilor la University of Washington, Seattle, Statele Unite. Înainte de a ajunge senator PSD și ministru al Culturii, Romașcanu a fost directorul general al ziarului CanCan și apoi directorul executiv al Kanal D.