Rusia ar putea contesta delimitarea platoului continental din Marea Neagră obţinută de România în urma procesului cu Ucraina

Dan Dungaciu, directorul Institutului pentru Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, atarge atenția că Rusia ar putea contesta delimitarea platoului continental din Marea Neagră pe care țara noastră a obținut-o în urma procesului pe care l-a avut cu Ucraina.

 „Ceea ce știe Federația Rusă este că, pe relația cu România, de exemplu, important este să-și asezoneze, să-și regleze într-un fel ceea ce se numește frontiera estică, frontiera euroatlantică, România fiind stat de frontieră euroatlantică. Asta e poziția geostrategică a României și din această perspectivă, este importantă pentru Federația Rusă. România contează pe acest spațiu estic în ceea ce privește conflictul înghețat din Transnistria în special și Republica Moldova în general”, a  declarat Dan Dungaciu la Digi24.

„Pe relația cu Crimeea, sigur că România este importantă, dar mai degrabă pe zona delimitării platoului continental, asupra căreia deocamdată Federația Rusă nu s-a pronunțat. Există un platou continental delimitat, care a plecat de la ipoteza că Peninsula Crimeea aparține Ucrainei. De jure, aparține Ucrainei și România nu poate să spună alminteri, dar de facto aparține Federației Ruse.

Externe - 28 nov, 08:38

Sabotajul rusesc ar putea duce la invocarea Articolului 5 al NATO, spune șeful spionajului german / Unii oficiali ruși se îndoiesc că acesta ar fi respectat cu adevărat în cazul unei urgențe

E suspect, până în acest moment, cel puțin pentru mine, faptul că Federația Rusă n-a pus în discuție această chestiune, pentru că celebrul proces de la Haga s-a derulat între București și Kiev. În momentul în care Crimeea aparține de facto, nu de jure Federației Ruse s-ar putea ca această dispută să apară sau să reapară într-o formă pe care Federația Rusă s-ar putea să o invoce, neavând de partea ei dreptul internațional, dar având de partea ei dreptul forței”, a explicat Dan Dungaciu.

„Altfel spus, dacă Federației Ruse îi va trece prin minte să-și plimbe navele în jurul Crimeei, în jurul unui platou continental care, după decizia tribunalului de la Haga, ar aparține României mai degrabă și Federația Rusă nu ar recunoaște chestiunea asta, sigur că s-ar putea să complice lucrurile pe acest dosar. Repet, deocamdată Federația Rusă tace pe acest dosar, dar s-ar putea să avem surprize din această perspectivă”, a avertizat expertul.

Pe 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunţat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră. Instanţa a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina. Potrivit declaraţiilor făcute la acel moment, zona care a revenit României conţinea circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol.