Europa arde, România se pregătește de deșertificare iar nordul Europei și Ucraina taie pădurile – pentru la iarnă

Potrivit Sistemului european de informații privind incendiile forestiere, aproximativ 650 de mii de hectare de teren – echivalentul unei suprafețe de peste opt ori mai mari decât New York City – au ars pe continent până acum, în 2022.

România este principala țară din Europa Centrală și de Est care suferă din cauza fenomenelor de căldură extremă

Această cifră este cu 56% mai mare decât recordul anterior, stabilit în 2017, și dublă față de media anuală calculată între 2006 și 2021, potrivit agenției Uniunii Europene.

Potrivit site-ului statista.com, începând cu anul 2020, România este principala țară din Europa Centrală și de Est (ECE) care suferă din cauza fenomenelor de căldură extremă de mare intensitate, numărul acestora ajungând la opt.

Eveniment - 30 dec, 21:27

Cât costă un tort de Revelion. Conceptul propus de cofetari pentru a mulțumi persoanele nehotărâte

Urmează Rusia și Serbia, care au înregistrat câte trei evenimente de căldură extremă.

Spania și Portugalia – cuprinse de incendii puternice, România se transformă într-o țară semi-aridă

Și potrivit Washington Post, Spania, România și Portugalia s-au numărat printre cele mai afectate țări din U.E.

Săptămâna trecută, în regiunea Gironde din sud-vestul Franței, unde se află faimoasele podgorii din Bordeaux, sute de pompieri din întreaga Uniune Europeană au intervenit de urgență pentru a ajuta la combaterea unui incendiu de vegetație care a cuprins mii de hectare de păduri de pini.

Miercuri, incendiile din Portugalia au început să se simtă, la propriu, în Spania.
Analiștii se așteaptă ca aceste condiții să se înrăutățească și mai mult în verile care vor urma.

Un raport al Comisiei Europene a avertizat că „schimbările climatice agravează situația, iar țările devin mai predispuse la incendii de vegetație”.

În sudul și vestul continentului, temperaturile care ating 40 de grade devin încet-încet banale. Din cauza condițiilor meteo extrem de nefavorabile, majoritatea râurilor europene seacă.

Am fost avertizați încă din 2018 că România va deveni o țară cu deficit de apă. N-am făcut nimic

Motivul situației hidrologice dificile este în parte reprezentat de condițiile meteorologice, inclusiv de cantitățile foarte scăzute de precipitații. În unele locuri, precum România și Franța, precipitațiile de vară au fost de numai 30% din valoarea normală.

Nu știm în Franța dar în România, încă de acum patru ani, gravitatea situației – cel puțin în ce privește deficitul de apă – era semnalată într-un raport al Băncii Mondiale.

Astfel, în 2018, Raportul Diagnostic privind Apele din România menționa că: „România nu este departe de a deveni o țară cu stres hidric/deficit de apă. Dintre țările din bazinul Dunării, se preconizează că România va fi cea mai afectată de schimbările climatice în ansamblu. Un climat semiarid se va instala treptat aici în următoarele două-trei decenii.”

Europenii se pregătesc acum pentru o iarnă grea și taie pădurile, altă palmă dată climei

Pregătindu-se pentru iarnă, europenii se descurcă fiecare cum poate. După cum a observat recent Javier Blas de la Bloomberg News, în Germania s-a înregistrat o creștere remarcabilă a căutărilor de lemne de foc pe Google. Și nici măcar nu e ceva ieșit din comun.

În Belgia și în Olanda, prețurile pentru lemnele de foc s-au dublat în unele cazuri. În Ucraina devastată de război, autoritățile municipale taie copaci pentru a se pregăti pentru incertitudinea pe care o pot aduce războiul și frigul.

În Ungaria autoritățile au relaxat, de asemenea, restricțiile privind tăierile de păduri în încercarea de a mări stocurile de lemn de foc.

Această decizie a declanșat proteste la Budapesta săptămâna trecută, când mii de persoane au mărșăluit împotriva măsurilor pe care le considerau dăunătoare pentru mediu.

Chiar dacă vara le-a reamintit multor europeni de pericolele comune pe care le reprezintă schimbările climatice, o iarnă rece și facturile de încălzire care au crescut vertiginos ar putea provoca noi diviziuni.

Pe termen scurt, guvernele se grăbesc să se aprovizioneze cu toți combustibilii fosili pe care îi pot aduna, în timp ce prețurile la cărbune și gaze naturale cresc vertiginos.